Un primar refuză să crească taxele pe imobile: „Locuirea este un drept fundamental, mașina e opțională”

Locuitorii din Sfântu Gheorghe vor beneficia și în 2026 de menținerea impozitelor pe locuințe la cel mai scăzut nivel permis de lege, însă posesorii de autoturisme vor scoate mai mulți bani din buzunar. Primarul Antal Arpad (UDMR) a explicat, în cadrul unei conferințe de presă, strategia fiscală a municipiului, bazată pe o filozofie socială clară: protejarea dreptului la locuire și descurajarea aglomerației urbane cauzate de traficul auto.

Taxe minime la case, dar majorări pentru șoferi.

Edilul a subliniat că administrația locală face o distincție netă între necesitate și confort. În timp ce taxele pe clădiri rămân la pragul minim, cele pentru autovehicule sunt majorate pentru a combate disconfortul creat de creșterea parcului auto.

„Ca primar şi ca sociolog, eu cred că locuirea și locuința este un drept fundamental, în timp ce a merge cu mașina este, oarecum, opțional. Și atunci am spus că, atâta timp cât sunt eu primar, eu o să țin impozitele la persoane fizice, la locuință, la nivelul permis de lege, la fel şi în cazul terenurilor, iar în cazul autoturismelor, atâta timp cât numărul autoturismelor crește și creează disconfort în oraş, nu cred că ar trebui să mergem cu impozite mici ca să motivăm să fie și mai multe mașini în oraş. Nu vrem să fie mai multe mașini în oraş”, a declarat primarul Antal Arpad.

Decizia vine în contextul în care legislația ar fi permis autorităților locale o majorare semnificativă a dărilor pentru proprietăți.

„Și ca să înţelegem cât de mare este marja de mişcare pentru municipiul Sfântu Gheorghe sau pentru municipalități în cazul locuințelor, între minim şi maxim este o diferență de 500%. Deci, practic, cel care plătește acum 400 de lei pentru locuință, legea ne-ar permite să-i luăm 2.000 de lei pentru locuința respectivă, dar noi am mers pe valoarea minimă”, a explicat primarul Antal Arpad.

Presiunea PNRR și necesitatea alinierii la valorile pieței

Modificările fiscale recente, inclusiv cele legate de impozitarea proprietăților la o valoare mai apropiată de cea a pieței și reducerea facilităților pentru mașinile hibride – numite de edil „victime colaterale” – nu sunt invenții locale, ci obligații asumate de România. Antal Arpad a precizat că Guvernul a fost nevoit să adopte aceste măsuri pentru a nu pierde fonduri europene vitale.

„Fără să fiu sau fără să-mi doresc să fiu avocatul actualului Guvern, totuşi, ca să se înțeleagă contextul, trebuie spus faptul că această chestiune, care ține de impozitarea proprietății cât mai aproape de valoarea reală a pieței, este un jalon în PNRR negociat cu Comisia Europeană în momentul în care s-a semnat acordul între România și Comisia Europeană. Practic, având în vedere faptul că în 2022, 2023, 2024, 2025, guvernele nu au adoptat această lege, iar în 2026 se închide PNRR-ul, era ultimul moment în care era musai ca acest guvern să adopte această lege pentru a bifa acel jalon, pentru că altfel România pierdea foarte mulți bani europeni, bani care merg în spitale, în autostrăzi şi aşa mai departe. Deci, asta ca să înţelegem contextul general, că nu a fost o dorință a lui Bolojan de a face ceva rău. A fost un angajament făcut de un alt guvern la un moment dat, cu cinci ani înainte și care a fost pus în practică în 2026”, a mai spus primarul Antal Arpad.

Taxele locale, motor pentru investiții și curățenie

Pentru a calma spiritele și a explica destinația banilor colectați, primarul a anunțat o serie de întâlniri publice. Acesta susține că impozitele locale funcționează ca un multiplicator de investiții.

„Eu cred cred că impozitul plătit pentru Primărie e cea mai bună investiție pe care poate să o facă cineva care, oricum, trebuie să plătească nişte taxe și impozite, pentru că lângă acel 1 leu noi mai aducem 10 lei investiții din bani europeni, din bani guvernamentali, din care se dezvoltă orașul”, a adăugat Antal Arpad.

Banii colectați din taxele pe proprietate și auto, care însumează circa 12 milioane de lei (aproximativ 7% din veniturile proprii), sunt direcționați integral către salubritatea stradală.

„Curățenia oraşului nu se face gratuit, o plătim. Şi aici este foarte important, pentru că au fost unii care au spus că noi plătim. Nu este adevărat. Oamenii plătesc pentru gunoi, nu pentru curățenia oraşului”, a adăugat Antal Arpad.

Consiliul Local a stabilit că, pentru marea majoritate a familiilor din oraș (70-80%), care dețin un apartament de 2-3 camere și o mașină cu o capacitate de până la 1.600 cmc, impactul bugetar va fi de aproximativ 600 de lei pe an.