ÎCCJ: Măsurile Guvernului Bolojan duc la desființarea pensiilor de serviciu ale magistraților (DOCUMENT)

Publicat: 15 ian. 2026, 18:28, de Răzvan Aprozeanu, în Justitie , ? cititori
ÎCCJ: Măsurile Guvernului Bolojan duc la desființarea pensiilor de serviciu ale magistraților (DOCUMENT)

Înalta Curte de Casație și Justiție spune că va transmite „note suplimentare” la Curtea Constituțională, în dosarul referitor la legea pensiilor de serviciu ale magistraților. În urma unei expertize independente au fost confirmate calculele realizate de departamentele economice ale instanței supreme. Expertiza elaborată de un expert contabil autorizat susține argumentele de neconstituționalitate invocate în trecut de ÎCCJ, împotriva legii inițiate de Guvernul Bolojan, potrivit unui comunicat de joi, 15 ianuarie 2025.

„Nu e reformă, ci o confiscare”

ÎCCJ arată că aplicarea noii legi ar conduce la situația în care pensia de serviciu ar fi „mai mică decât cea pe contributivitate”, cu diferențe semnificative în funcție de gradul instanței: de la circa o treime până la mai mult de jumătate. Potrivit simulărilor prezentate în comunicat, reducerea ar fi de:

  • aproximativ 36% pentru magistrații de la judecătorii și parchete,
  • 35% pentru tribunale și parchete,
  • 33% pentru curțile de apel și parchete,
  • 51% pentru judecătorii ÎCCJ.

Calculele au fost realizate pentru un parcurs profesional ipotetic de 42 de ani, în cazul unui magistrat care intră în profesie după intrarea în vigoare a legii.

În același document, instanța supremă susține că, în aceste condiții, legea golește de conținut pensia de serviciu, transformând reforma într-o măsură echivalentă cu desființarea beneficiului.

„Aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Instanța supremă concluzionează că noua legea nu mai este o reformă, ci o confiscare.”, arată ÎCCJ.

CCR, chemată să decidă

Sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să fie analizată de Curtea Constituțională în ședința plenului de vineri, 16 ianuarie 2026.

Dosarul a fost amânat de mai multe ori la finalul lunii decembrie 2025, din cauza lipsei de cvorum, situație care a alimentat controverse publice legate de funcționarea Curții Constituționale și de posibilele presiuni instituționale generate de reforma pensiilor magistraților.

Legea contestată a fost adoptată prin angajărea răspunderii Guvernului în Parlament, la 2 decembrie 2025. Executivul a justificat demersul prin necesitatea respectării angajamentelor asumate de România, în timp ce criticii au avertizat că modificările propuse afectează garanțiile statutului magistraților.

Independența justiției, pusă în balanță cu reforma financiară

Pe fond, reforma are în plan o majorare treptată, dar considerată artificială, a vârstei de pensionare până la 65 de ani, precum și plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net aferent ultimei luni de activitate. Totodată, sunt introduse noi formule de calcul care diminuează rata de înlocuire față de formulele din trecut.

Înalta Curte de Casație și Justiție susține însă că, în forma contestată, legea ar încălca „grav drepturile dobândite prin contribuțiile sociale” și ar fi în contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Potrivit instanței supreme, independența justiției nu poate fi afectată prin mecanisme financiare arbitrare, iar invocarea echilibrului bugetar nu poate justifica eliminarea unor garanții recunoscute la nivelul UE.

Având în vedere noile date prezentate și faptul că pensia de serviciu a magistraților este susținută atât de principii europene, cât și de o jurisprudență constantă a CCR, o eventuală respingere a sesizării ÎCCJ de către Curtea Constituțională ar reprezenta un „reviriment jurisprudențial fără precedent”.

Amânările succesive ale dosarului au fost determinate tocmai de solicitarea realizării acestei expertize.

Comunicat ÎCCJ – Expertiză legea pensiilor magistraților by Florin Puscas