Radu Miruță, rol-cheie în Guvern: ce responsabilități i-a dat Ilie Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a stabilit joi ce atribuții va avea vicepremierul Radu Miruță, ministru al Apărării Naționale, prin care va asigura îndeplinirea priorităților majore ale Guvernului.

Ce responsabilități primește vicepremierul

Potrivit unei decizii publicate joi în Monitorul Oficial de Ilie Bolojan, vicepremierul Radu Miruță va avea atribuții de avizare a proiectelor de acte normative cu impact bugetar inițiate de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

În același timp, Radu Miruță va asigura coordonarea politică a Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Miruță a anunțat reformă în sistemul de pensii militare

O ultimă măsură în care Radu Miruță este implicat se referă la reforma din sistemul de pensii ale militarilor, mai exact în MAI, MApN, SRI și SPP. Potrivit declarațiilor sale la Euronews, este o soluție prin care ministerul evită tăierea salariilor sau numărul de angajați al acestor instituții.

14:36 • Justitie

Curtea de Apel respinge cererea de suspendare a Comitetului pe justiție a lui Bolojan

20:38, 14.01.2026 • ACTUALITATE

Bolojan, atacat și de propriul partid. Primar PNL: „Acești oameni au dreptul la viață?”

„(…) Nu putem reduce salarii, nu putem reduce angajați la Ministerul Apărării. O contribuție pe care o aduci, recunosc că este mai mică decât a altor ministere, este prin faptul că țin activitatea o perioadă un pic mai mare. Niște oameni se pensionează la 48 de ani. Eu nu spun că trebuie să stea în activitate până la 65 de ani, pentru că au o muncă mai specifică, au niște condiții de muncă în continuare”, declară ministrul Apărării pentru sursa citată.

Specificul acestor condiții de muncă este recunoscut, spune el, dar pune sub semnul întrebării actuala vârstă de pensionare, arătând că nu este clar de ce retragerea din activitate are loc la 48 de ani și nu la alte praguri, precum 38, 42 sau 44 de ani. Potrivit acestuia, România nu își mai poate permite să mențină sistemul actual, motiv pentru care în cadrul coaliției vor fi analizate mai multe variante deja simulate, inclusiv scenarii privind creșterea treptată a vârstei de pensionare și impactul bugetar al acestora. Miruță a precizat că propunerile vor fi formulate gradual, iar decizia finală va aparține tuturor partidelor politice din coaliție.