Alertă în presa maghiară după avertismentul șefului Armatei Române: „Populația trebuie să fie pregătită de război”

Declarațiile recente ale șefului Statului Major al Armatei Române au stârnit reacții rapide în presa internațională, jurnaliștii din țara vecină acordând o atenție sporită mesajelor transmise de la Sibiu. Publicația maghiară Mandiner a lansat un avertisment, analizând afirmațiile generalului Gheorghiță Vlad, care a vorbit deschis despre necesitatea ca cetățenii să fie pregătiți pentru scenarii extreme, inclusiv un conflict militar.

Contextul acestor declarații a fost vizita în România a generalului american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa. Cei doi oficiali militari au susținut o conferință de presă comună la Sibiu, după ce generalul american a inspectat comandamentul NATO din oraș și baza militară de la Cincu.

Populația, pregătită pentru efortul de război și dezastre

Subiectul care a captat atenția presei maghiare a fost răspunsul direct oferit de oficialul român la întrebarea unui jurnalist privind starea de pregătire a națiunii. Șeful Statului Major a pus pe același plan necesitatea pregătirii pentru conflicte militare cu cea pentru calamități naturale.

„Populația României trebuie să fie pregătită să susțină un eventual efort de război”, a declarat marți șeful Statului Major al Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, citat de mandiner.hu.

Oficialul a extins sfera discuției, precizând că această pregătire nu vizează strict amenințările armate, ci și capacitatea de reacție în fața unor dezastre civile majore, „cum ar fi incendii, cutremure și inundații”. În acest sens, generalul a menționat că armata nu va acționa singură, ci „sunt planificate mai multe programe de pregătire în cooperare cu Inspectoratul Național pentru Situații de Urgență”.

Planuri de mobilizare: Mii de voluntari instruiți anual

Pentru a crește capacitatea de răspuns a României, conducerea Armatei are în vedere revitalizarea rezervei de personal prin atragerea tinerilor către instruirea militară voluntară. Generalul Vlad a prezentat cifre concrete privind obiectivele pe termen scurt.

„Armata română ar dori să ofere instruire militară pentru 1.000-2.000 de tineri voluntari în anul următor”, a subliniat generalul Gheorghiță Vlad.

Totodată, capacitatea logistică și de instruire a forțelor armate ar permite o extindere semnificativă a acestui program, oficialul menționând că „există posibilitatea de a instrui până la 10.000 de tineri anual”.

Vulnerabilitatea strategică din Marea Neagră

Un punct nevralgic atins în cadrul conferinței de la Sibiu a fost securitatea infrastructurii critice din Marea Neagră. Șeful Statului Major a atras atenția asupra unei realități juridice și militare care lasă anumite active strategice în afara garanțiilor automate de securitate ale Alianței Nord-Atlantice.

„Zona economică exclusivă a României în Marea Neagră nu este acoperită de umbrela de apărare a articolului 5 al NATO”, a menționat șeful Statului Major.

În consecință, responsabilitatea protejării acestor obiective revine exclusiv Bucureștiului. Generalul a explicat că România „trebuie să se ocupe de protejarea cablurilor submarine de energie și telecomunicații și a câmpului de gaze Neptun Deep”. Pentru a face față acestor provocări, „trebuie dezvoltată și marina militară”, a spus el.

Comparația cu modelul norvegian

Jurnaliștii maghiari de la Mandiner au plasat declarațiile generalului român într-un context european mai larg, făcând o paralelă cu măsuri similare adoptate recent în Scandinavia. Presa maghiară notează că avertismentele privind pregătirea populației nu sunt singulare în Europa.

„Peste 10.000 de scrisori au fost trimise populației din Norvegia, informând oamenii că, în caz de război, armata ar putea confisca anumite bunuri”, notează sursa citată, sugerând o tendință de conștientizare a riscurilor la nivelul continentului.