Traian Băsescu explică miza reală a Comitetului pentru pace. Ce poziție are România

Fostul președinte Traian Băsescu a comentat inițiativa Comitetului pentru pace anunțată de Donald Trump, explicând de ce România nu s-a grăbit să adopte o poziție individuală și de ce o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene este esențială în actualul context geopolitic. Declarațiile au fost făcute într-o intervenție televizată și vizează atât relația cu Statele Unite, cât și rolul Europei în arhitectura de securitate.

Comitetul pentru pace, analizat de Traian Băsescu

Traian Băsescu a arătat că inițiativa privind Comitetul pentru pace, deși validată la nivelul ONU, ridică semne de întrebare legate de motivațiile politice și de modul în care aceasta ar urma să funcționeze pe termen lung. Fostul șef al statului a explicat că nu este vorba despre un mecanism simbolic sau temporar, ci despre o structură care presupune angajamente financiare importante din partea statelor participante.

El a subliniat că proiectul pare să fie construit în jurul unei viziuni personale a președintelui american, fără suficiente clarificări privind scopul final și utilizarea fondurilor.

„Este evident că Trump vrea să-şi facă o jucărie proprie”, a declarat Traian Băsescu.

20:37, 18.01.2026 • POLITICĂ

Traian Băsescu, despre unirea României cu Republica Moldova: Aș vota. Ce critici i-a adus Maiei Sandu

16:38, 18.01.2026 • POLITICĂ

Traian Băsescu, mesaj dur pentru Bolojan! Riscă să izbucnească o criză socială: 150.000 de oameni în Piața Victoriei

Dimensiunea financiară și riscurile politice

Fostul președinte a insistat asupra faptului că solicitarea unor contribuții financiare semnificative din partea statelor participante transformă această inițiativă într-o structură permanentă, cu implicații majore.

În analiza sa, Băsescu a explicat că ideea schimbării ordinii mondiale este frecvent invocată, însă realitatea geopolitică arată că Statele Unite continuă să joace un rol central pe scena globală.

„Nu ştiu exact dacă înţelege ce vrea să facă în viitor cu această jucărie, pentru că nu e o jucărie temporară, când ceri un miliard, la fiecare participant. E vorba de o structură care va avea în spate bani mulţi”, a spus Traian Băsescu.

Reacția Europei și poziția României

Traian Băsescu a apreciat faptul că statele europene nu s-au grăbit să se alăture inițiativei, considerând această prudență un semn de maturitate politică. În opinia sa, România a procedat corect alegând să aștepte o poziție comună la nivelul Uniunii Europene.

Fostul președinte a subliniat că apartenența la UE trebuie să rămână fundamentul politicii externe românești, iar deciziile majore trebuie luate în coordonare cu partenerii europeni.

„Mă bucur că România a aşteptat şi va avea o poziţie concertată cu statele UE, pentru că aici trăim, în Europa, într-o Uniune care vrem să fie soluţia pentru viaţa noastră şi a generaţiilor viitoare”, a afirmat Traian Băsescu.

Relația cu Statele Unite și prioritățile strategice

În cadrul intervenției sale, Traian Băsescu a vorbit și despre relația României cu Statele Unite, pe care a descris-o ca fiind una bună, cu excepția unor episoade punctuale. El a precizat că parteneriatul strategic rămâne important, însă trebuie să fie susținut de interese comune și de disponibilitate din ambele părți.

Fostul șef al statului a explicat că administrația americană are în prezent alte priorități, iar regiunea Mării Negre nu se află încă în centrul atenției.

„România are o relaţie bună cu Statele Unite. Casa noastră este Uniunea Europeană, este Europa. Asta nu ne împiedică să consolidăm parteneriatul strategic cu SUA, dar trebuie să vrea şi ei”, a declarat Traian Băsescu.

Traian Băsescu a concluzionat că România va relua contactele la nivel înalt cu Statele Unite după ce administrația Trump își va clarifica prioritățile externe. În opinia sa, abordarea actuală a liderului american este marcată de inițiative ambițioase, dar insuficient fundamentate.

Fostul președinte a arătat că stabilitatea și coerența politicii externe a României depind de menținerea unui echilibru între relația transatlantică și angajamentele europene, într-un context internațional tot mai complex.