Școala românească, la răscruce de vremuri și de…rețele sociale

Incidentele și agresiunile fizice recente din câteva școli din România au readus în prim-plan dezastrul educațional și, totodată, mocirla în care s-a scufundat învățământul românesc. Violențele din ultima vreme au demonstrat că școala românească nu mai are nevoie de domnul Trandafir, pentru că educația este dirijată de rețetele gratuite ale „manualelor” de „bune practici” educaționale oferite de rețelele sociale.

Astăzi școala românească nu mai are în prim-plan învățătorul și profesorul, ci părintele și copilul. S-a ajuns ca părintele să decidă, după moftul copilului, ce trebuie să învețe elevul și ce să facă la clasă. Dascălul contează doar ca prezență fizică, adică numai să facă pe plac copilului și al părintelui.

Colac peste pupăză, foștii și actualii guvernanți au ajuns la concluzia că bursele școlare se vor da „pe sponci”, „laptele și cornul” va ajunge în școli mai pe la iarnă din cauza aranjamentelor și intereselor locale, iar elevii din clasa a IX-a au fost obligați să învețe după manuale… offline, pentru că cele fizice sunt pe la tipografii. Practic, de ani buni, școala românească l-a exmatriculat pe domnul Trandafir și a trecut sub dictatura părinților și a copilului. Acest tandem a ajuns să dea ora exactă în școala românească după „manualul” rețelelor sociale.

Dar, cu tristețe și dezamăgire, constatăm că România este din nou pe contrasens când vine vorba de educație, și testul Pisa a fost extrem de elocvent în acest sens. Mai ales că țara noastră a rămas iar corigentă la interzicerea accesului copiilor la platformele de socializare. Foarte multe țări dezvoltate din lume au ajuns la concluzia că accesul copiilor la rețele sociale este toxic, fapt pentru care au interzis utilizarea de către elevi a anumitor rețele precum TikTok, Facebook sau Instagram.

Parlamentul Greciei a aprobat recent o lege prin care să îi protejeze pe minori de pericolele mediului online, interzicând accesului copiilor sub 15 ani la platformele de socializare. De ce au adoptat o asememea lege? Pentru că rețelele sociale precum TikTok, Facebook și Instagram au devenit parte din viața de zi cu zi a copiilor, însă utilizarea lor la vârste fragede ridică probleme serioase, de la dependența de ecrane și hărțuirea online până la expunerea la conținut violent sau nepotrivit.

Exemplul Greciei nu este unul singular. Mai multe state au interzis accesul copiilor la rețele sociale. Australia a fost prima țară din lume care a interzis accesul minorilor sub 16 ani pe marile rețele sociale (inclusiv TikTok, YouTube, Instagram și Facebook) printr-o lege care a intrat în vigoare pe 10 decembrie 2025.

La rândul său, Franța a devenit prima țară din Europa care a adoptat definitiv o lege, în iulie 2026, prin care se interzice utilizarea rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani, fără acordul părinților sau conform prevederilor specifice.

De asemenea, Turcia și Grecia au emis restricții similare pentru tinerii sub 15 ani. Alte state precum Austria, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Polonia, Slovenia, Norvegia și Noua Zeelandă au anunțat proiecte legislative, dezbateri avansate sau restricții în curs de pregătire pentru restricționarea accesului minorilor între 14 și 16 ani la rețele sociale.

În România există deja o inițiativă legislativă în acest sens, înregistrată la Senat sub numărul L514/2026, care prevede interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, verificarea vârstei utilizatorilor și măsuri suplimentare de protecție pentru adolescenți.

Rămâne de văzut cât de repede va fi finalizată procedura legislativă aflată la Senat și dacă România va urma exemplul Greciei, Australiei sau Franței. Dar, deocamdată, constatăm cu tristețe că vorbele lui Spiru Haret – „Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara”, au fost ignorate cu desăvârșire după 1990 de întreaga clasă politică românească.

Tristă realitate, viitor sumbru!