Reforma administrației locale: Ilie Bolojan anunță măsuri dure pentru corectarea dezechilibrelor bugetare

Premierul Ilie Bolojan a prezentat joi o analiză alarmantă privind starea administrației publice locale din România, subliniind discrepanțele uriașe față de media Uniunii Europene. Șeful Executivului reclamă o dependență cronică a primăriilor de transferurile de la bugetul de stat, venituri proprii extrem de reduse și, cel mai grav, cheltuieli cu salariile care depășesc cu mult capacitatea de autofinanțare a localităților.

Analiza comparativă realizată la nivelul Guvernului arată că, în timp ce primăriile europene reușesc să își acopere lefurile angajaților din taxe și impozite proprii, în România situația este diametral opusă. Aceste concluzii fundamentează pachetul de reformă administrativă pentru care Guvernul urmează să își asume răspunderea în Parlament.

Bolojan reclamă o dependență de peste 80% față de bugetul central

Unul dintre principalele puncte de critică ale premierului vizează modul în care sunt structurate veniturile autorităților locale. În prezent, transferurile de la București reprezintă coloana vertebrală a bugetelor din teritoriu, lăsând prea puțin spațiu pentru autonomie financiară reală.

”Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%”, a transmis premierul Ilie Bolojan.

14:02, 21.01.2026 • ECONOMIE

Bolojan, întâlnire de gradul zero la BNR: Discuții cu Isărescu despre bugetul pe 2026 și lupta cu inflația

21:36, 20.01.2026 • POLITICĂ

Grindeanu explică de ce nu pleacă PSD de la guvernare. Motivul: evită alegerile anticipate

Această situație este dublată de o bază fiscală deficitară la nivel local. Veniturile din taxele și impozitele românești reprezintă doar 0,74% din PIB, în timp ce media europeană se situează la 3,68% din PIB. O problemă majoră este identificată în zona taxării proprietății, unde România colectează de peste trei ori mai puțin decât restul statelor membre.

”România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor şi problemelor de colectare. În aceste condiţii, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a mai transmis premierul.

Salarii de trei ori mai mari decât veniturile proprii

Cel mai sensibil punct al analizei se referă la raportul dintre resursele proprii ale primăriilor și costurile cu personalul. Datele indică faptul că aparatul administrativ local consumă resurse pe care comunitățile nu le produc prin taxe directe.

”În România, cheltuielile cu salariile în administraţiile locale = 3,07% din PIB, faţă de 0,74% din PIB, venituri din taxe şi impozite locale. În UE27, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, faţă de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale. În UE, în medie, salariile din autorităţile locale sunt acoperite din resurse proprii. În România, cheltuielile cu salariile autorităţilor locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”, explică premierul Ilie Bolojan.

Deși investițiile locale sunt la un nivel record pentru UE, reprezentând 2,98% din PIB, acestea nu sunt rezultatul eficienței colectării locale, ci al infuziilor de capital prin programe naționale precum „Anghel Saligny” și din fonduri europene. Premierul subliniază că investițiile sunt aproape duble față de resursele proprii, ceea ce creează un sistem de dezvoltare artificial susținut de la centru.

Direcțiile reformei asumate de Guvern

Pentru a corecta aceste anomalii, Ilie Bolojan propune un pachet legislativ care vizează creșterea veniturilor proprii și reducerea cheltuielilor de personal în localitățile supradimensionate administrativ. Totodată, se urmărește descentralizarea competențelor și stimularea performanței.

”Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o ţară la alta şi pot influenţa indicatorii, comparaţiile rămân relevante”, arată premierul.

În paralel, vicepremierul Tanczos Barna a anunțat că Grupul de lucru de la nivelul coaliției analizează păstrarea integrală a impozitului pe venit la nivel local, ca sursă de finanțare stabilă. Obiectivul final, conform premierului, este ca pachetul de reformă să facă ”administraţia mai eficientă şi mai orientată spre cetăţeni”, direcționând economiile rezultate din reducerea birocrației către servicii publice de calitate.