România, polul frigului și al prețurilor record la energie

România s-a aflat miercuri pe prima poziție în topul prețurilor energiei electrice din Uniunea Europeană, la fel ca la finalul săptămânii trecute, când a ocupat această poziție timp de trei zile consecutive. Conform datelor analizate de Profit.ro, prețul mediu zilnic al energiei cu livrare în ziua respectivă a fost de 276 euro/MWh, cel mai ridicat dintre piețele spot europene, nivel apropiat doar de cel din Bulgaria, în timp ce Ungaria, aflată pe locul trei, înregistra 19 euro/MWh mai puțin.

Vremea geroasă din ultimele zile a crescut semnificativ cererea internă de electricitate, inclusiv din partea prosumatorilor. Condițiile noroase au redus producția solară, iar în timpul zilei prosumatorii au consumat energie din rețea, în loc să o injecteze, majorând astfel consumul total. Miercuri dimineață, la ora 09:26, s-a înregistrat un consum instantaneu record al ultimilor cinci ani, de 9.305 MW, depășind nivelurile din ianuarie 2024, când consumul maxim a fost de 9.235 MW. Ultima perioadă cu valori similare datează din iarna 2020-2021.

Pe fondul cererii crescute, România a importat energie din Ungaria pe parcursul întregii zile, iar în timpul nopții a exportat către vecini și a importat din Bulgaria în timpul zilei, potrivit mecanismului de cuplare al piețelor spot. Situația s-a inversat vineri, când prețul mediu a scăzut cu 20%, la 225 euro/MWh, Ungaria preluând prima poziție cu 230 euro/MWh, dar România a continuat să importe energie în majoritatea intervalelor orare.

Comparativ cu Vestul Europei, prețul energiei în România rămâne mult peste media continentală. De exemplu, Franța factura miercuri 89 euro/MWh, iar Germania 105 euro/MWh, în timp ce în Spania prețul a fost aproape de zero, datorită supraproducției din surse regenerabile.

Experții identifică mai mulți factori pentru această diferență semnificativă: deficitul de producție „în bandă” generat de închiderea capacităților pe cărbune, lipsa interconexiunilor suficiente cu piețele vest-europene și impactul factorului climatic, care în perioadele geroase crește puternic cererea pentru încălzire, în timp ce producția eoliană și solară rămâne limitată.

Sursa: EU Energy