Nicușor Dan, lămuriri despre „taxa” de un miliard de dolari pentru Consiliul Păcii: „Nu se pune problema plății pentru următorii trei ani”

Președintele României, Nicușor Dan, a oferit sâmbătă primele clarificări detaliate cu privire la posibila aderare a țării noastre la „Consiliul pentru Pace” (Board of Peace), o nouă structură internațională inițiată de președintele Statelor Unite, Donald Trump. Prezent la Focșani pentru manifestările dedicate Unirii Principatelor, șeful statului a abordat subiectul sensibil al costurilor, dar și pe cel al compatibilității juridice cu actualele tratate internaționale.

Nicuor Dan şi analiza de compatibilitate cu ONU

Administrația Prezidențială a confirmat recent că România a fost invitată oficial să devină membru al acestui consiliu, printr-o scrisoare directă adresată de Donald Trump președintelui Nicușor Dan. Totuși, decizia nu este una simplă. Președintele a anunțat că a demarat un proces aprofundat de analiză pentru a stabili dacă noua cartă propusă de Washington nu intră în conflict cu obligațiile României față de Organizația Națiunilor Unite.

„Analizăm compatibilitatea între modelul de cartă care este propus în momentul de faţă şi obligaţiile internaţionale pe care România şi le-a asumat semnând alte documente cum ar fi Cartea ONU. Deci asta este analiza importantă”, a declarat Nicușor Dan, sâmbătă, la Focșani.

Întrebat dacă subiectul va fi tranșat rapid într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), președintele a explicat că dosarul se află momentan pe masa diplomaților.

„Pentru moment, analiza este la Ministerul Afacerilor Externe, pentru că ei sunt responsabili de tratatele internaţionale pe care România le-a semnat”, a precizat președintele.

Chestiunea miliardului de dolari

Unul dintre cele mai dezbătute aspecte ale acestei inițiative este costul aderării. Informațiile publice indică faptul că o contribuție de un miliard de dolari ar asigura calitatea de membru permanent în consiliul condus de Donald Trump. Președintele Nicușor Dan a ținut să calmeze spiritele în privința efortului bugetar imediat, explicând că statutul de țară invitată oferă o perioadă de grație.

„Legat de miliardul acela, aşa cum este propunerea de cartă în momentul acesta, pentru trei ani nu se pune problema ca România să plătească. Ţările care sunt invitate, sunt invitate pentru 3 ani şi după aia mai vedem”, a explicat șeful statului.

Poziția Guvernului și a liderilor politici

Subiectul a generat reacții și la nivelul Executivului și al coaliției de guvernare. Premierul Ilie Bolojan a adoptat o poziție pragmatică, subliniind necesitatea coordonării cu partenerii europeni, dar confirmând capacitatea financiară a României de a susține un astfel de demers, dacă se dovedește a fi în interes național. Șeful Guvernului a precizat că țara noastră are posibilitatea să aloce această sumă, însă trebuie justificat interesul național.

Pe de altă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a avut o poziție mult mai tranșantă, susținând că România nu își permite luxul de a refuza o invitație venită de la partenerul strategic, într-un context global volatil.

„În condiţiile în care lumea se schimbă, România nu poate rămâne într-o zonă mioritică – ne uităm şi vorbim cu luna şi cu stelele”, a declarat Sorin Grindeanu.

Liderul social-democrat consideră că este necesară o consultare largă a forțelor politice pe teme de politică externă și securitate națională, argumentând că România trebuie să fie parte activă la noile construcții geopolitice.