După înăbușirea brutală a protestelor, iranienii privesc în abis

La două săptămâni după vârful a ceea ce părea a fi începutul unei revoluții de neoprit, străzile Iranului sunt acum martorele unei noi normalități impuse prin teroare. În timp ce liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, proclamă victoria asupra „teroriștilor străini”, supraviețuitorii descriu un peisaj de coșmar: mii de morți, spitale pline de răniți nedeclarați și o economie paralizată de cea mai lungă întrerupere a internetului din istoria țării.

O represiune de o ferocitate fără precedent

Revolta care a izbucnit în Marele Bazar din Teheran la sfârșitul lunii decembrie 2024 s-a răspândit rapid, atingând un punct critic pe 8 ianuarie 2026. Participanții, printre care și veterani ai protestelor din 2022, spun că de data aceasta impulsul părea de neoprit. Însă răspunsul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a fost pe măsură.

Sursa: Bloomberg

Conform mărturiilor obținute de Bloomberg, forțele de securitate au instaurat o stare de asediu nedeclarată. După ora 21:00, străzile sunt pustii, patrulate de poliție înarmată și unități paramilitare care opresc mașinile la puncte de control improvizate.

15:01 • Internațional

Cum arată „flota masivă” americană pe care Trump a trimis-o în Iran

13:45, 18.01.2026 • Internațional

Trump cere „noi lideri” în Iran și îl atacă pe liderul suprem iranian Ali Khamenei. „A venit timpul să căutăm noi lideri pentru Iran”

„Este ca iadul. Fiecare persoană pe care o cunosc are un membru al familiei care a fost ucis sau arestat”, spune Sara, o protestatară care poartă încă urmele infecțiilor provocate de gazele lacrimogene necunoscute folosite de autorități.

Bilanțul uman: între cifre oficiale și realitatea din spitale

Discrepanța dintre datele raportate și realitatea din teren este uriașă. Agenția de Știri a Activiștilor pentru Drepturile Omului (HRANA) confirmă 5.032 de decese și peste 26.000 de arestări. ONU estimează numărul civililor uciși la peste 5.000, dar raportorul special Mai Sato avertizează că rapoartele medicale sugerează o cifră mult mai sumbră: peste 20.000 de morți. În Karaj, surse din spitale vorbesc despre 9.000 de pacienți cu răni oculare cauzate de gloanțe, care nu apar în registrele oficiale deoarece medicii se tem de represaliile forțelor de securitate.

Sursa: Bloomberg

Prețul tăcerii digitale

Internetul, motorul economiei moderne și al coordonării protestelor, a fost tăiat de 17 zile. Televiziunea de stat iraniană admite că această măsură costă afacerile aproximativ 30 de milioane de dolari zilnic.

Pentru micii antreprenori, contextul este catastrofal. Pe lângă blocajul digital, economia era deja fragilizată după bombardarea siturilor nucleare iraniene de către Israel în iunie 2025. „Situația este atât de gravă încât am închis aproape totul. Nici măcar operațiuni bancare nu am putut face”, explică Zahra, o femeie de afaceri de 53 de ani.

Factorul Trump și incertitudinea internațională

De la Washington, președintele Donald Trump urmărește situația „foarte îndeaproape”. Deși a retras amenințarea imediată cu atacuri aeriene după ce a primit „asigurări” că regimul nu va executa protestatarii, Trump a trimis nave de război (inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln) spre Orientul Mijlociu.

În interiorul Iranului, opiniile sunt împărțite. Unii tineri din sectorul IT își fac provizii de alimente și apă, așteptând o intervenție militară americană ca singură cale de a rupe ciclul opresiunii. Alții resimt o izolare profundă, simțind că diaspora și canalele de știri externe prezintă o imagine distorsionată, sugerând că regimul este pe cale să cadă, în timp ce pe teren Republica Islamică își reafirmă controlul prin forță brută.

„Majoritatea oamenilor au spiritul frânt”, spune un tânăr din Karaj. Deși magazinele se deschid sub presiunea poliției pentru a mima normalitatea, atmosfera generală este una de doliu colectiv și deznădejde. În spatele piețelor deschise cu forța, Iranul rămâne o țară care își pansează rănile într-o tăcere impusă de baionete.