Radiografia unui buget șubred: fără banii de la Bruxelles, investițiile record ale României s-ar prăbuși instantaneu

Execuția bugetului general consolidat al României pe anul 2025 arată, la prima vedere, cifre în creștere atât la venituri, cât și la investiții. Deficitul cash s-a situat la 146,03 miliarde lei, adică 7,65% din PIB, în scădere față de 8,67% în 2024. Totuși, o analiză atentă a datelor publicate de Ministerul Finanțelor dezvăluie o serie de vulnerabilități și riscuri structurale care pot afecta sustenabilitatea fiscală a țării pe termen mediu și lung.

Deficitul rămâne ridicat

Deși scăderea deficitului cu un punct procentual pare un succes, nivelul de 7,65% din PIB rămâne semnificativ. Practic, statul continuă să cheltuiască mai mult decât colectează, iar această diferență trebuie acoperită prin împrumuturi publice, crescând presiunea asupra datoriei și vulnerabilitatea la șocuri externe sau interne.

Experții financiari atrag atenția că o reducere punct cu punct nu schimbă esențial riscul macroeconomic: România continuă să opereze cu un deficit structural mare, care necesită măsuri de ajustare pe termen lung.

Creșterea veniturilor, influențată de factori temporari

Veniturile bugetare au ajuns la 662,7 miliarde lei, în creștere cu 15,3% față de 2024, iar ponderea lor în PIB a crescut cu 2,05 puncte procentuale. Totuși, o parte din această creștere este datorată unor măsuri temporare sau excepționale, precum:

09:01, 23.01.2026 • Administratie

Reforma administrației locale: Ilie Bolojan anunță măsuri dure pentru corectarea dezechilibrelor bugetare

06:47, 18.01.2026 • Indicatori macro

”TVA-ul Schrodinger” a devorat promisiunile bugetare

• Încasările din amnistia fiscală de 6,3 miliarde lei, care nu reprezintă venituri recurente.
• Eliminarea unor facilități fiscale pentru anumite sectoare și creșterea impozitului pe salarii.
• Accelerarea încasărilor din TVA datorită digitalizării și modificării cotelor, măsuri ale căror efecte pe termen lung sunt încă necunoscute.

Astfel, creșterea structurala a veniturilor interne, care să susțină bugetul fără intervenții excepționale sau fonduri externe, este încă modestă.

Dependența ridicată de fonduri europene

Cel mai important factor care susține bugetul României în 2025 este nivelul record al fondurilor europene: 75,9 miliarde lei provin din PNRR și alte programe UE. Aceasta înseamnă că aproape 12% din PIB este reprezentat de bani europeni nerambursabili, utilizați pentru investiții și cheltuieli de dezvoltare.

Această dependență masivă implică mai multe riscuri. Vorbim de întârzieri sau blocaje în aprobarea și decontarea fondurilor care ar putea afecta investițiile planificate. De asemenea, investițiile „record” nu reflectă neapărat creștere economică susținută din resurse proprii, ci finanțări externe. În plus, mutarea unor proiecte din componenta de împrumut PNRR în cea de grant poate crea impresia unui echilibru bugetar mai bun, dar nu reduce povara structurală a deficitului.

Dependența de fonduri europene nu e neapărat rea, dar este un semnal că bugetul și economia nu sunt încă suficient de autonome. România poate beneficia pe termen scurt și mediu de aceste fonduri, dar trebuie să crească veniturile interne și eficiența cheltuielilor, pentru a nu depinde exclusiv de resurse externe și pentru a evita riscuri la șocuri economice sau politice.

Investiții mari, dar pe fonduri externe

Cheltuielile pentru investiții au atins 138,2 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de 2024. Din acestea, 56,6% provin din fonduri externe nerambursabile. Restul cheltuielilor de capital sunt finanțate din resurse naționale, inclusiv pentru programe precum Anghel Saligny, PNDL, risc seismic sau înzestrarea armatei.

În practică, aceasta înseamnă că majoritatea investițiilor record depind de surse externe și nu de creșterea autonomă a bugetului. Economiștii avertizează că un scenariu cu blocaje în fondurile UE ar putea reduce drastic ritmul investițiilor.

Presiune pe cheltuielile de funcționare și dobânzi

Cheltuielile de personal au însumat 167,7 miliarde lei, iar cele cu dobânzile 50,5 miliarde lei. Deși ponderea cheltuielilor de personal în PIB a scăzut ușor, acestea rămân semnificative. Cheltuielile cu dobânzile indică faptul că datoria acumulată anterior generează costuri ridicate și restricționează flexibilitatea bugetară.

Controlul strict al cheltuielilor: o armă cu două tăișuri

Reducerea deficitului a fost obținută mai ales prin monitorizarea strictă a cheltuielilor în a doua jumătate a anului, potrivit Ministerului Finanțelor. Dacă pe de o parte această disciplină fiscală a fost necesară pentru a nu depăși ținta de deficit, pe de altă parte, ea poate semnala presiuni asupra ordonatorilor de credite, limitând investițiile sau programele pe care le gestionează.

Riscurile pe termen mediu și lung

Execuția bugetară pe 2025 arată că, în ciuda scăderii deficitului, România continuă să funcționeze într-un cadru fiscal vulnerabil: deficitul structural ridicat; dependența de fonduri europene pentru finanțarea investițiilor; venituri fiscale susținute parțial de măsuri excepționale; costuri ridicate cu dobânzile datoriei publice.

Orice șoc extern, cum ar fi creșterea dobânzilor, reducerea fondurilor UE sau o recesiune economică, ar putea pune presiune asupra stabilității fiscale.