Spania schimbă foaia cu migranţii. Cum va fi afectată cea mai mare comunitate de români din Europa

Spania își schimbă radical abordarea față de imigrație într-un moment în care mare parte din Europa merge în direcția opusă. Guvernul de la Madrid a anunțat o măsură de amploare, cu impact social, economic și geopolitic, care va redesena piața muncii și va influența direct comunitățile de migranți deja stabilite în țară, inclusiv cea românească, cea mai mare din Europa.

Statut legal pentru 500.000 de migranți fără acte

Autoritățile spaniole au confirmat că vor acorda statut legal unui număr de aproximativ 500.000 de migranți fără acte. Măsura, anunțată marți, urmărește reducerea exploatării prin muncă în economia subterană și integrarea oficială a unui segment important de forță de muncă deja prezent pe teritoriul țării.

Potrivit CNN, atât banca centrală a Spaniei, cât și Națiunile Unite au atras atenția în ultimii ani că statul spaniol are nevoie de aproximativ 300.000 de lucrători migranți anual pentru a-și menține sistemul de protecție socială și ritmul de creștere economică.

„Astăzi este o zi istorică pentru țara noastră”, a declarat ministrul spaniol al imigrației, Elma Saiz. „Consolidăm un model de migrație bazat pe drepturile omului, integrare, coexistență și compatibilitate cu creșterea economică și coeziunea socială.”

13:23, 06.01.2026 • NECONVENTIONAL

Furt ca-n filme pe pârtie: doi români au târât un seif prin zăpadă, în Austria

23:15, 22.12.2025 • Food

Românii nu sunt amatori de fructe şi legume. Avem cel mai scăzut consum din UE

Condițiile pentru obținerea rezidenței

Conform deciziei guvernamentale, vor putea beneficia de statut legal străinii care au sosit în Spania înainte de 31 decembrie 2025 și care pot demonstra că locuiesc în țară de cel puțin cinci luni. Aceștia vor primi un permis de rezidență valabil până la un an, precum și drept de muncă în orice sector și în orice regiune a țării.

O condiție esențială este lipsa antecedentelor penale. Perioada de depunere a cererilor va începe la începutul lunii aprilie și se va încheia pe 30 iunie 2026. Guvernul susține că măsura va permite o viață „demnă” pentru migranți și va aduce beneficii directe economiei.

Presiune suplimentară pe piața muncii

Decizia ar putea avea un impact semnificativ asupra pieței muncii, în special în sectoarele unde lucrează deja comunități numeroase de migranți est-europeni. România are în Spania cea mai mare diasporă din Europa, iar noii beneficiari ai statutului legal vor concura, în mare parte, pentru aceleași locuri de muncă: construcții, agricultură, servicii, logistică sau îngrijire la domiciliu.

Legalizarea va permite migranților fără acte să accepte contracte oficiale, să contribuie la sistemul de taxe și să concureze deschis cu lucrătorii deja integrați, schimbând echilibrele existente pe piața forței de muncă.

Câți migranți fără acte trăiesc în Spania

Numărul celor vizați de noua politică este însă mai mic decât totalul migranților fără acte din țară. Funcas, un centru de analiză afiliat asociației bancare CECA, estimează că la începutul anului 2025 Spania avea aproximativ 840.000 de migranți fără acte.

Dintre aceștia, circa 760.000 provin din America Latină. Cei mai numeroși sunt cetățenii din Columbia (aproximativ 290.000), urmați de cei din Peru (110.000) și Honduras (90.000). Potrivit aceleiași surse, numărul migranților fără acte a crescut de opt ori din 2017 până în prezent.

O politică deja extinsă pe termen mediu

Anunțul de marți se bazează pe o reformă intrată în vigoare în luna mai a anului trecut, menită să simplifice și să accelereze procedurile de legalizare. Guvernul spaniol estimează că, prin aceste politici cumulate, până la 900.000 de migranți fără acte ar putea obține statut legal în următorii trei ani.

Autoritățile consideră că integrarea acestora este mai eficientă decât menținerea lor într-o zonă gri a economiei, unde riscurile de exploatare și evaziune fiscală sunt ridicate.

Precedente istorice în Spania

Spania are o istorie îndelungată a acordării de statut legal la scară largă. În 1986, sub guvernul socialist condus de Felipe González, peste 38.000 de persoane au fost legalizate. Între 1991 și 1992, alte 114.000 au primit rezidență.

Sub conducerea lui José María Aznar, în anii 1996, 2000 și 2001, au fost acordate acte de ședere pentru peste 524.000 de persoane. Ultima operațiune de amploare a avut loc în urmă cu aproape 21 de ani, sub guvernul lui José Luis Rodríguez Zapatero, când au fost procesate peste 576.000 de cereri.

Actuala decizie a guvernului condus de Pedro Sánchez vine într-un context internațional tensionat, marcat de pozițiile tot mai dure ale Statelor Unite față de imigrație. Președintele american Donald Trump a criticat în repetate rânduri politicile europene considerate „corecte din punct de vedere politic”.

La Adunarea Generală a ONU din septembrie, Trump a afirmat că Europa este „invadată de o forță de imigranți ilegali”, iar recent, la Davos, a declarat că unele zone ale continentului au devenit „de nerecunoscut”.