Arhivele CNSAS. Cum jefuia Securitatea coletele românilor

Securitatea comunistă nu se limita la supraveghere și represiune politică. Documente din arhivele fostei poliții politice, prezentate de CNSAS, arată că bunurile trimise românilor din străinătate erau confiscate, valorificate și transformate în surse de bani pentru regim, de la jucării și haine până la alimente și gumă de mestecat.

Cum erau interceptate scrisorile și pachetele

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat recent o postare intitulată „Cum fura Securitatea din coletele românilor”, bazată pe documente oficiale ale fostei poliții politice. Potrivit acestora, românii plecați în străinătate – fie legal, fie prin fugă – încercau să mențină legătura cu cei rămași în țară prin scrisori și pachete.

Deși secretul corespondenței era garantat inclusiv de Constituția comunistă, în practică acesta era încălcat sistematic.

17:54, 05.12.2025 • POLITICĂ

Scandal înainte de alegeri! CNSAS descoperă că un candidat are legături cu Securitatea

08:33, 03.11.2025 • Dezvăluiri

Care este instituția publică cu 13 secretari de stat

„Pentru a evada din «raiul» comunist numeroşi români au ales să se stabilească în ţări capitaliste (fie primind acceptul autorităţilor pentru emigrare, fie, cei mai mulţi, prin metode ilegale). Cei plecaţi ţineau legătura cu rudele şi prietenii din ţară prin scrisori şi, odată ce ajungeau la un minim nivel de bunăstare, le trimiteau celor rămaşi colete cu diferite produse”, arată CNSAS.

Scrisori citite, pachete „extrase din circuit”

Documentele arată că Securitatea intercepta corespondența, iar soarta acesteia depindea de conținut. Unele scrisori erau citite și apoi retrimise, însă multe nu mai ajungeau niciodată la destinatari. Pachetele, în schimb, erau frecvent deschise, iar bunurile erau confiscate.

„Toţi ştiau că, deşi secretul corespondenţei şi al trimiterilor poştale era garantat chiar şi în constituţia comunistă, Securitatea «extrăgea din circuit» multe dintre scrisori. Pe unele doar le citeau şi le repuneau în circuit. Pe multe altele nu le mai repuneau”, precizează CNSAS.

În cazul coletelor, lucrurile erau și mai directe: securiștii își însușeau bunurile trimise din afara țării, chiar dacă era vorba despre obiecte banale.

Potrivit arhivelor, pachetele conțineau în majoritate produse obișnuite: îmbrăcăminte, cosmetice, alimente, medicamente sau jucării. Nimic nu era prea mărunt pentru a fi ignorat.

„Securiştii nu aveau nicio reţinere de a-şi însuşi pachetele trimise din străinătate – majoritatea acestora conţinând lucruri banale, precum obiecte de îmbrăcăminte (chiar şi unele folosite), cosmetice, produse alimentare, medicamente, pixuri, jucării, produse electronice etc.”, se arată în postarea CNSAS.

Bișniță pentru bugetul regimului

CNSAS explică faptul că, mai ales în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, Securitatea avea și o misiune economică: obținerea de fonduri pentru plata datoriei externe și susținerea industriei falimentare. Pe lângă contractele externe, poliția politică a recurs și la valorificarea bunurilor confiscate din colete.

„Pe lângă misiunea principală de supraveghere a societăţii şi de eliminare a eventualelor manifestări împotriva sistemului, Securitatea – în special în ultimii ani ai regimului, când Nicolae Ceauşescu avea stringentă nevoie de valută – trebuia, de asemenea, să facă rost de fonduri”, arată CNSAS.

Instituția notează explicit că temuta poliție politică ajunsese să facă „bișniță”.

Neavând posibilitatea de a comercializa direct bunurile, Securitatea le valorifica prin intermediul Consignației – singura formă de comerț semi-privat din România socialistă.

CNSAS propune și un exercițiu de imaginație pentru generațiile care nu au trăit acea perioadă, comparând practica Securității cu un livrator modern care deschide pachetul și păstrează ce îi place, fără explicații sau posibilitatea de reclamație.

Ce confisca Securitatea din pachete

Lista obiectelor confiscate, păstrată în documente oficiale, este amplă și relevă amploarea abuzurilor. Printre bunuri se regăsesc jucării, articole de îmbrăcăminte, produse alimentare și obiecte de igienă personală.

Documentele CNSAS menționează explicit, printre altele: minisoldați din plastic, figurine de pirați, jocuri, un brontosaur de jucărie, chiloți de damă, pixuri, rujuri, ochelari de soare, supe la plic, cafea, biscuiți, gumă de mestecat, pastă de dinți, budincă, cacao, conserve și chiar lapte praf.