Scăderea inflației de abia se simte, transmite BNR: perspective economice fragile la început de 2026

Procesul de dezinflație este lent, iar presiunile generate de costurile salariale, energie și așteptările inflaționiste rămân ridicate, în timp ce economia dă semne de stagnare la începutul anului 2026, conform minutei ședinței Consiliului de adminsitrație al BNR din 19 ianuarie.

Inflația coboară marginal, dar scumpirile de bază se intensifică

Membrii Consiliului au constatat că rata anuală a inflației a scăzut în decembrie 2025 la 9,69%, de la 9,88% în septembrie, evoluție determinată în principal de temperarea prețurilor la combustibili și energie termică.

În același timp, inflația de bază (CORE2 ajustat) a continuat să crească, ajungând la 8,5%, față de 8,1% în trimestrul anterior, pe fondul scumpirilor din sectorul serviciilor, al alimentelor procesate și al bunurilor nealimentare.

Potrivit minutei, această evoluție reflectă presiunile persistente venite din dinamica salariilor, nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, deprecierea cursului leu/euro, precum și efectele indirecte ale majorării prețului la energia electrică și ale creșterii cotațiilor unor produse agroalimentare.

17:44 • ACTUALITATE

Cine va apărea cu semnătură pe bancnote, alături de guvernatorul Mugur Isărescu

15:42, 27.01.2026 • ECONOMIE

Românii pun bani deoparte în ciuda crizei. Depozitele în lei au luat avânt

Consiliul subliniază că puterea de cumpărare a populației continuă să fie afectată semnificativ de nivelul ridicat al inflației, chiar dacă aceasta a coborât ușor față de maximul atins în septembrie.

Activitatea economică încetinește, cu perspective de stagnare

Datele analizate arată o contracție trimestrială a PIB de 0,2% în trimestrul III 2025, după creșterea din trimestrul precedent, ceea ce indică o adâncire a deficitului de cerere agregată.

Pe bază anuală, economia a crescut cu 1,7%, susținută de revenirea investițiilor și de o ușoară accelerare a consumului gospodăriilor. Un element pozitiv notat în minută este revenirea exportului net în teritoriu expansionist, pentru prima dată în ultimele opt trimestre, ceea ce a contribuit la reducerea deficitului comercial și, într-o anumită măsură, a celui de cont curent.

Pentru perioada imediat următoare, evaluările BNR indică o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026, pe fondul inflației ridicate și al măsurilor de consolidare fiscală deja implementate.

Piața muncii se răcește, dar costurile salariale rămân o problemă

Membrii Consiliului au remarcat reducerea numărului de salariați și slăbirea intențiilor de angajare în majoritatea sectoarelor, cu excepția comerțului. Deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a diminuat, iar rata șomajului a înregistrat o ușoară scădere spre finalul anului.

Cu toate acestea, dinamica salariilor și a costurilor unitare cu forța de muncă rămâne ridicată, în special în industrie, afectând atât perspectiva inflației, cât și competitivitatea externă. Minuta consemnează îngrijorări legate de viitoarea majorare a salariului minim din iulie 2026, care ar putea reaprinde presiunile salariale în sectorul privat.

În același timp, Consiliul anticipează că măsurile de consolidare fiscală – inclusiv restricțiile privind salariile și angajările din sectorul public – vor tempera consumul, profiturile firmelor și activitatea investițională.

Creditarea încetinește, iar cursul devine mai volatil

Documentul arată că ritmul anual al creditării sectorului privat a continuat să se reducă, ajungând la 6,8% în noiembrie 2025, în timp ce ponderea creditelor în lei a coborât la 68,7%.

Pe piețele financiare, dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au continuat să scadă spre finalul anului, însă cursul leu/euro a înregistrat o tendință de depreciere ușoară și o volatilitate mai mare în decembrie, pe fondul incertitudinilor externe și al așteptărilor legate de politica monetară a Rezervei Federale. Față de dolar, leul s-a apreciat semnificativ.

Dezinflație lentă și riscuri externe majore

Potrivit minutei, inflația este așteptată să continue să scadă lent în primele luni din 2026, în principal din factori de ofertă și efecte de bază. Pe termen scurt, însă, persistă riscuri în sens ascendent, legate de evoluția prețurilor la energie, alimente și gaze naturale.

Pe termen mai lung, Consiliul anticipează intensificarea presiunilor dezinflaționiste, în special din partea cererii agregate, în contextul corecției bugetare. Totodată, sunt evidențiate riscurile generate de conflictele geopolitice, tensiunile comerciale globale și creșterea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în Uniunea Europeană.

Membrii Consiliului subliniază, din nou, importanța atragerii fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, considerate esențiale pentru susținerea investițiilor, implementarea reformelor structurale și creșterea rezilienței economiei românești.