Bulgaria, Grecia și România deschid lucrările pentru coridorul Marea Neagră-Marea Egee, cu sprijinul Comisiei Europene

Publicat: 30 ian. 2026, 12:00, de Anamaria Ionel, în ACTUALITATE , ? cititori
Bulgaria, Grecia și România deschid lucrările pentru coridorul Marea Neagră-Marea Egee, cu sprijinul Comisiei Europene

Europa de Sud-Est intră într-o nouă fază de coordonare strategică, în care infrastructura nu mai este doar o temă economică, ci una de securitate și competitivitate regională. Bulgaria, Grecia și România își aliniază pozițiile, alături de Comisia Europeană, pentru a accelera unul dintre cele mai ambițioase proiecte de conectivitate din regiune: coridorul Marea Neagră-Marea Egee.

Vicepremierul în exercițiu și ministrul Transporturilor și Comunicațiilor din Bulgaria, Grozdan Karadjov, va găzdui vineri o întâlnire cvadripartită între Bulgaria, Grecia, România și Comisia Europeană, a anunțat Ministerul Transporturilor de la Sofia. Informația a fost transmisă de BTA și preluată de Agerpres.

Start pentru lucrările practice ale coridorului

Forumul marchează începutul lucrărilor practice în cadrul memorandumului de cooperare privind coridorul Marea Neagră–Marea Egee, document semnat în decembrie 2025, la Bruxelles. Acordul a fost susținut de comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, și stabilește un cadru comun pentru dezvoltarea infrastructurii strategice din regiune.

În cadrul întâlnirii, participanții vor analiza oportunitățile de finanțare a proiectelor, atât prin fonduri europene, cât și prin parteneriate public-private. De asemenea, va fi discutată posibilitatea solicitării în comun a sprijinului financiar european, pentru a accelera implementarea proiectelor de infrastructură transfrontalieră.

Finanțare, termene și coordonare regională

Pe agenda forumului se află și stabilirea parametrilor tehnici ai proiectelor, precum și a termenelor de implementare. Oficialii vor încerca să armonizeze calendarele naționale cu obiectivele europene, astfel încât investițiile să nu fie fragmentate sau întârziate de diferențe administrative.

O temă distinctă este depășirea obstacolelor birocratice și procedurale care, în mod tradițional, încetinesc proiectele majore de infrastructură. Participanții vor analiza stadiul inițiativelor deja planificate și vor căuta soluții concrete pentru probleme precum regimurile de autorizare, achizițiile publice, standardele de construcție și interoperabilitatea rețelelor de transport.

Cine participă la întâlnirea de la Sofia

La eveniment vor lua parte ministrul adjunct al Transporturilor din Grecia, Konstantinos Kyranakis, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Ionuț-Cristian Săvoiu, precum și coordonatorul coridorului european de transport Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, Mario Mauro.

Din partea Bulgariei vor fi prezenți ministrul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, Ivan Ivanov, și ministrul Apărării, Atanas Zapryanov. La discuții vor participa și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai instituțiilor financiare implicate în susținerea marilor proiecte de infrastructură.

Vicepremierul Grozdan Karadjov urmează să susțină o conferință de presă înainte de începerea forumului.

Ce prevede memorandumul de cooperare

Memorandumul de înțelegere semnalează hotărârea comună a Bulgariei, Greciei și României de a accelera modernizarea și interoperabilitatea legăturilor strategice feroviare, rutiere și pe căi navigabile interioare. Documentul vizează crearea unei rețele coerente care să lege Marea Neagră de Marea Egee și să consolideze axa nord-sud în Europa de Sud-Est.

Cooperarea este menită să sprijine mobilitatea, fluxurile comerciale, coeziunea economică și securitatea regională. Acordul instituie și o platformă a coridorului Marea Neagră-Marea Egee, care reunește miniștrii transporturilor din cele trei state membre pentru orientare strategică și coordonare politică, cu sprijinul coordonatorilor europeni și al instituțiilor UE, la nivel tehnic.

Poziția Comisiei Europene

Comisarul Apostolos Tzitzikostas a subliniat importanța strategică a proiectului, afirmând că angajamentul celor trei state reprezintă „un pas decisiv pentru consolidarea celui mai strategic coridor nord-sud din Europa de Sud-Est”.

Potrivit acestuia, intensificarea cooperării va îmbunătăți conectivitatea pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri și va contribui la securitatea, competitivitatea și reziliența Europei în zona Mării Egee, a Mării Negre și pe Dunăre. Comisia Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru statele implicate în fiecare etapă a proiectului.

Tzitzikostas a evidențiat că obiectivul coridorului este transformarea poziției geografice a regiunii într-un avantaj strategic, prin armonizarea planificării, a mecanismelor de finanțare și a calendarului de execuție. În acest context, axa Salonic-Alexandroupoli-București este văzută ca o arteră esențială în rețeaua de transport europeană, cu rol atât în conectivitatea civilă, cât și în mobilitatea militară pentru UE și NATO.

În paralel cu discuțiile oficiale, avertismentele privind infrastructura României devin tot mai explicite. La Forumul Economic de la Sofia, oficiali bulgari, experți europeni și reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale au indicat lipsa podurilor peste Dunăre și conexiunile Nord-Sud drept principalul „gât de sticlă” care frânează conectivitatea regională, securitatea Uniunii Europene și accesul la miliarde de euro în investiții publice și private.