Consilierul lui Nicușor Dan cere un „scut” în Marea Neagră: radare și drone pentru protejarea gazelor României

România intenționează să dezvolte, până în 2027, un amplu sistem de supraveghere și detectare în Marea Neagră, destinat protejării infrastructurii energetice critice, inclusiv a proiectului strategic Neptun Deep. Planul vizează investiții în radare, drone și senzori, pe fondul riscurilor de securitate tot mai vizibile în regiune.

Protejarea gazelor din Marea Neagră, prioritate strategică

Autoritățile române pregătesc un set de măsuri menite să consolideze securitatea în Marea Neagră, în contextul tensiunilor regionale generate de războiul din Ucraina și al importanței crescute a proiectelor energetice offshore.

Potrivit consilierului economic al președintelui Nicușor Dan, Radu Burnete, România va investi în capacități avansate de supraveghere pentru a avea o imagine mult mai clară asupra activităților din larg.

„Ce este sigur este că România trebuie să investească în capacităţi avansate de detectare”, a declarat Radu Burnete pentru Reuters. „Acestea includ radare, drone, senzori, ideea fiind că trebuie să ştim mult mai bine ceea ce se întâmplă în larg şi aceasta este o prioritate. Trebuie să fie pusă în aplicare (până în 2027)”, a precizat acesta, conform news.ro.

Exclusiv

18:16 • POLITICĂ

Radu Miruță pune piciorul în prag pe programul SAFE: contracte doar la prețuri corecte

08:00 • OPINII

Programul SAFE, noua afacere Skoda a României, dar de la… Radio Erevan

Context regional tensionat și riscuri concrete de securitate

România are o frontieră terestră de aproximativ 650 de kilometri cu Ucraina și, în ultimii doi ani, a fost martora unor incidente repetate care au ridicat semne de întrebare privind securitatea națională. Printre acestea se numără pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc și apariția minelor plutitoare în Marea Neagră, pe rute comerciale și energetice esențiale.

În acest context, protejarea proiectului Neptun Deep devine o miză majoră. Exploatarea offshore, deținută în comun de OMV Petrom și Romgaz, este așteptată să înceapă livrările de gaze în 2027, moment în care România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Finanțare prin programul european SAFE

O parte importantă a investițiilor în supravegherea Mării Negre va fi realizată prin intermediul programului european SAFE, inițiativa de reînarmare a Uniunii Europene. Prin acest mecanism, România ar putea accesa până la 16,6 miliarde de euro în perioada 2026–2030.

Condițiile de finanțare prevăd ca o parte dintre echipamentele achiziționate să fie fabricate în statul beneficiar. Radu Burnete a subliniat că autoritățile vor urmări nu doar dezvoltarea capacităților interne, ci și posibilitatea ca România să exporte o parte din producția realizată.

Revigorarea industriei de apărare și impact economic

Cheltuielile realizate prin programul SAFE sunt văzute și ca o oportunitate de relansare a industriei de apărare, sector care se confruntă cu dificultăți de ani buni. Potrivit consilierului prezidențial, investițiile ar putea avea efecte pozitive în lanț, inclusiv prin redirecționarea unei părți din producție către industria auto aflată sub presiune.

În paralel, aceste măsuri ar contribui la reducerea unor vulnerabilități de securitate generate de conflictul din Ucraina și ar stimula economia națională. Burnete estimează că, începând cu 2027, creșterea economică ar putea accelera, susținută de cheltuielile de apărare, exploatarea gazelor offshore și eforturile guvernului de diminuare a deficitului bugetar.

Marea Neagră și fluviul Dunărea sunt considerate atuuri importante pentru atragerea investițiilor, alături de proiectele de infrastructură rutieră aflate în derulare. Potrivit lui Radu Burnete, investițiile suplimentare în portul Constanța ar putea transforma România într-un centru logistic cheie pentru reconstrucția Ucrainei.

„Vom finanţa multe dintre aceste interconectări cu Moldova şi Ucraina din fondul SAFE”, a declarat consilierul economic al președintelui, subliniind rolul strategic pe care România îl poate juca în regiune în anii următori.