„Moșteniri” și „donații” false pe WhatsApp. Cum funcționează escrocheria „419”

Mesajele care promit bani mulți și „șanse unice” continuă să facă victime, deși metoda este veche și bine cunoscută. În 2026, escrocheria numită „419” revine în forță pe WhatsApp, unde escrocii profită de încrederea utilizatorilor și de sentimentul fals de siguranță al aplicațiilor de mesagerie pentru a obține acces la economiile acestora.

O fraudă veche, adaptată la WhatsApp

Experții în securitate cibernetică avertizează că escrocheria 419, cunoscută și sub numele de „scrisoarea nigeriană”, s-a intensificat în ultimele luni. Deși este o metodă de fraudă clasică, ea continuă să fie extrem de eficientă, reușind să golească rapid conturi bancare.

În prezent, WhatsApp este principalul canal prin care această înșelătorie ajunge la potențiale victime, însă mesajele pot apărea și prin SMS, e-mail sau chiar prin scrisori trimise prin poștă. Creșterea numărului de cazuri arată că simplitatea metodei rămâne unul dintre cele mai puternice atuuri ale escrocilor.

Cum funcționează escrocheria „419”

În majoritatea cazurilor, victima este contactată de o persoană care se prezintă drept avocat, consilier juridic sau intermediar. Mesajul susține că destinatarul ar fi beneficiarul unei moșteniri uriașe sau că o persoană foarte bogată, aflată pe patul de moarte, dorește să doneze o avere de milioane de dolari.

18:54, 04.01.2026 • SOCIAL

Escrocii joacă rolul „salvatorului”: schema prin care te conving să-ți faci card virtual și să le dai acces la bani

06:25, 06.12.2025 • TEHNOLOGIE

Apple a selectat cele mai interesante și utile aplicații ale anului 2025

Pentru a face povestea credibilă, escrocii folosesc un limbaj formal, documente falsificate și detalii aparent verosimile. Uneori, mesajele sunt adaptate în funcție de informații obținute anterior despre victimă, ceea ce le face să pară autentice.

Plățile „administrative”, capcana principală

Frauda începe efectiv în momentul în care escrocii solicită o plată inițială. Aceasta este justificată prin diverse pretexte: taxe administrative, costuri juridice, comisioane bancare sau cheltuieli pentru „deblocarea” fondurilor.

După ce prima sumă este plătită, urmează noi solicitări de bani, fiecare prezentată ca fiind ultima necesară pentru finalizarea transferului. În acest fel, victima poate ajunge să piardă mii de euro înainte să își dea seama că a fost înșelată.

De ce continuă să funcționeze escrocheria

Specialiștii atrag atenția că una dintre principalele cauze ale succesului acestei fraude este falsul sentiment de securitate al utilizatorilor. Mulți cred că mesajele sunt trimise la întâmplare și că escrocii nu știu nimic despre ei.

Citeşte şi: Escrocherie online cu „dividende” și furt de date bancare. Cum ne protejăm

În realitate, poliția avertizează că oricine poate deveni victimă și că infractorii cibernetici colectează adesea informații din surse publice sau din rețelele sociale pentru a-și face mesajele mai convingătoare. Faptul că metoda este repetată constant contribuie, paradoxal, la eficiența ei.

Semnale de alarmă și măsuri de precauție

Experții în securitate cibernetică subliniază că amenințările online nu sunt întotdeauna sofisticate sau greu de recunoscut. Ofertele care promit sume mari de bani în schimbul unei plăți în avans reprezintă un semnal clar de alarmă.

Orice mesaj nesolicitat care implică moșteniri, donații sau transferuri rapide de bani ar trebui privit cu suspiciune. Utilizatorii sunt sfătuiți să nu furnizeze date personale, să nu efectueze plăți și să raporteze imediat astfel de mesaje platformelor de mesagerie și autorităților competente.