Hidrogen pe pâine și curent la discreție: Guvernul ne dă legea care ne învață să uităm unde e benzinăria

Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență care va schimba complet modul în care ne alimentăm vehiculele și va înlocui legislația depășită cu un cadru digitalizat pentru stații de încărcare electrică, hidrogen și biocombustibili.

Regulamentul european, intrat în vigoare în septembrie 2023, introduce standarde obligatorii și termene clare pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare și realimentare cu electricitate, hidrogen, biocombustibili, gaze naturale comprimate și lichefiate. Acesta este un element central al politicilor Uniunii Europene privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și tranziția către mobilitate verde.

De ce este necesară schimbarea legislației

Potrivit documentelor care stau la baza proiectului de ordonanță, Legea nr. 34/2017 nu stabilește obiective naționale clare și obligatorii și nu include mecanisme de actualizare în funcție de evoluțiile tehnologice și legislative europene. În plus, măsurile de sprijin prevăzute sunt considerate insuficiente pentru a susține un ritm accelerat de dezvoltare a infrastructurii necesare.

Autoritățile arată că Regulamentul (UE) 2023/1804 presupune atribuții extinse pentru instituțiile publice centrale, în domenii precum transporturile, energia și digitalizarea, și impune o coordonare interinstituțională clară. Noul cadru legislativ ar urma să definească responsabilitățile fiecărei instituții și să asigure accesul utilizatorilor la date digitale standardizate privind localizarea și caracteristicile punctelor de reîncărcare și realimentare.

Luăm exemplul altor state

Documentul invocă experiența unor state membre precum Germania, Franța, Spania, Italia, Olanda sau țările nordice, care au dezvoltat infrastructura pentru combustibili alternativi prin cadre legislative clare, sprijin financiar consistent și colaborare public-privată.

Germania, de exemplu, a instalat peste 90 de stații de alimentare cu hidrogen, finanțate atât din fonduri publice, cât și private. Franța și Spania au adoptat strategii naționale dedicate hidrogenului și energiei regenerabile și operează sisteme de garanții de origine care asigură transparența și trasabilitatea energiei verzi. Aceste modele sunt prezentate ca repere ce pot fi adaptate și în România.

Bugetul va suferi mai puțin

Proiectul de ordonanță subliniază că tranziția către transport durabil este susținută de un portofoliu amplu de finanțări europene, precum Alternative Fuels Infrastructure Facility (AFIF), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul pentru Modernizare.

Prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF 2021–2027), România a atras deja aproape 70 de milioane de euro pentru stații de reîncărcare electrică pe rețeaua TEN-T, fără implicarea bugetului de stat. În paralel, Ministerul Energiei derulează programul „Electric Up”, destinat IMM-urilor și operatorilor din HoReCa, cu un buget total de până la 596 milioane de lei pentru panouri fotovoltaice și stații de reîncărcare.

Autoritățile estimează că noul cadru normativ va reduce presiunea asupra bugetului de stat, prin facilitarea accesului la fonduri europene și atragerea capitalului privat.

Miza respectării obligațiilor europene

România avea termen până la 31 decembrie 2024 pentru transmiterea către Comisia Europeană a cadrului național de politică privind infrastructura pentru combustibili alternativi. Întârzierea a dus la deschiderea unui dosar de infringement, închis ulterior în ianuarie 2026, cu mențiunea că situația poate fi reanalizată în cazul unor evoluții negative.

Guvernul argumentează că adoptarea rapidă a ordonanței este necesară pentru a preveni redeschiderea procedurii și pentru a permite organizarea instituțională și pregătirea operatorilor economici din domeniu.

În contextul instabilității geopolitice și al dependenței de combustibili fosili importați, combustibilii alternativi sunt prezentați ca unul de securitate energetică. Autoritățile consideră că accelerarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare și realimentare poate contribui la reducerea poluării, la protejarea resurselor naturale și la scăderea costurilor de utilizare pentru populație.

Impactul actului normativ este unul extins

Potrivit notei de fundamentare, impactul actului normativ este unul extins, vizând sănătatea publică, economia, mediul concurențial, drepturile fundamentale ale cetățenilor și integrarea României în mecanismele economice europene.

Una dintre principalele mize ale ordonanței este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi, sector care se numără printre cei mai mari contributori la poluarea atmosferică la nivel național. Prin dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, autoritățile estimează că o parte semnificativă a combustibililor fosili va fi înlocuită gradual, în linie cu obiectivele Pactului Verde European și cu țintele de decarbonizare asumate de România.

Reducerea emisiilor este corelată direct cu efecte asupra sănătății publice, în special în marile aglomerări urbane, unde poluarea aerului este asociată cu o incidență ridicată a bolilor respiratorii și cardiovasculare. Documentul subliniază că îmbunătățirea calității aerului ar putea contribui, pe termen mediu și lung, la reducerea cheltuielilor publice din sistemul de sănătate.

Acces la infrastructură și dreptul la liberă circulație

Ordonanța urmărește dezvoltarea unei infrastructuri de transport sustenabile și accesibile, prezentată drept o condiție necesară pentru exercitarea efectivă a dreptului la liberă circulație, consacrat de articolul 45 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. În lipsa unei infrastructuri adecvate pentru combustibili alternativi, tranziția către mobilitatea verde riscă să rămână limitată la anumite regiuni sau categorii sociale.

Potrivit proiectului, extinderea rețelelor de alimentare și reîncărcare ar trebui să asigure acces echitabil la mobilitate atât în mediul urban, cât și în cel rural, reducând decalajele regionale. În același timp, utilizarea combustibililor alternativi în transportul de mărfuri este prezentată ca un factor de eficientizare a lanțurilor logistice și de reducere a impactului de mediu al activităților economice.

Mobilitatea este descrisă ca un element esențial pentru accesul la educație

Documentul asociază dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi cu protejarea mai multor drepturi fundamentale, printre care dreptul la sănătate, dreptul la un mediu curat și dreptul la egalitate de șanse. Mobilitatea este descrisă ca un element esențial pentru accesul la educație, servicii medicale și oportunități economice, iar lipsa unei infrastructuri moderne este considerată un factor care poate accentua inegalitățile sociale.

În acest context, ordonanța prevede sprijinirea unui sistem intermodal de transport, care să reducă dependența de vehiculele private și să încurajeze utilizarea transportului public și a soluțiilor nepoluante, în concordanță cu obiectivele AFIR.

Investiții, locuri de muncă și tranziția către economia verde

Impactul social este completat de efectele economice anticipate. Autoritățile estimează că investițiile în infrastructura pentru combustibili alternativi vor genera noi locuri de muncă în sectoare precum producția, instalarea și mentenanța echipamentelor, dar și în domeniul cercetării și inovării.

Documentul vorbește despre formarea unei forțe de muncă specializate în tehnologii verzi și despre sprijinirea reconversiei profesionale a lucrătorilor afectați de tranziția energetică. Pe termen lung, aceste evoluții sunt prezentate ca esențiale pentru competitivitatea economiei românești într-un context european din ce în ce mai orientat către neutralitate climatică.

Impact macroeconomic

La nivel macroeconomic, ordonanța este prezentată ca un instrument de decarbonizare a lanțurilor valorice naționale, în special a circuitelor logistice care susțin producția industrială, agricultura și distribuția. Reducerea emisiilor în transport ar permite României să valorifice aceste reduceri în cadrul Sistemului de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS 2), generând potențiale venituri suplimentare pentru investiții viitoare.

Guvernul susține că alinierea infrastructurii de transport la standardele europene va consolida poziția României în cadrul pieței unice și va facilita integrarea în rețelele europene de mobilitate verde. Modernizarea infrastructurii este văzută ca un factor de creștere a competitivității și de atragere a investițiilor private, inclusiv a investițiilor străine directe.

Sperăm să primim mai mulți bani de la UE

Un argument central în favoarea adoptării ordonanței este accesul la finanțări europene dedicate tranziției verzi, precum Fondul de Modernizare, Mecanismul de Redresare și Reziliență sau Fondul pentru Inovare. În lipsa alinierii legislative, avertizează autoritățile, România ar fi nevoită să finanțeze integral aceste investiții din bugetul de stat, cu impact direct asupra deficitului bugetar și stabilității fiscale.

Documentul avertizează că neadoptarea cadrului legislativ ar putea conduce și la pierderea unor fonduri europene, precum și la riscul aplicării unor sancțiuni financiare pentru nerespectarea obiectivelor de mediu asumate la nivelul Uniunii Europene.

Ordonanța urmărește eliminarea barierelor de acces pe piața combustibililor alternativi

În ceea ce privește mediul concurențial, ordonanța urmărește eliminarea barierelor de acces pe piața combustibililor alternativi și crearea unui cadru predictibil pentru investiții. Dezvoltarea infrastructurii este considerată esențială pentru ca operatorii români de transport să poată concura pe piața europeană, unde criteriile de sustenabilitate sunt deja obligatorii.

Totodată, proiectul prevede instituirea unor mecanisme de sprijin financiar, care vor trebui să respecte regulile europene privind ajutoarele de stat. Autoritățile subliniază că orice formă de sprijin va fi supusă notificării și evaluării Comisiei Europene, pentru a preveni distorsionarea concurenței și favorizarea nejustificată a unor operatori.

Impact asupra mediului și digitalizare

Din perspectiva mediului, ordonanța este prezentată ca un instrument de reducere a poluării atmosferice și sonore, de protejare a biodiversității și de diminuare a dependenței de combustibili fosili. Utilizarea hidrogenului verde și a biocombustibililor este menționată ca soluție pentru sectoarele greu de electrificat, precum transportul pe distanțe lungi, cel maritim sau aerian.

În paralel, documentul acordă un rol important digitalizării, prin integrarea infrastructurii de transport și energie în sisteme inteligente de management, utilizarea punctelor naționale de acces la date și dezvoltarea unor soluții digitale interoperabile la nivel european.

Nota de fundamentare avertizează că neadoptarea ordonanței ar putea avea consecințe semnificative, de la întârzieri în îndeplinirea obiectivelor de mediu ale UE și pierderea fondurilor europene, până la afectarea competitivității economiei românești și a calității vieții cetățenilor.