Calul troian al energiei: Riscurile prezenței Gazprom și NIS Petrol în lanțul de distribuție a carburanților din România

În ultimii 20 de ani, România a permis pătrunderea în sectoare strategice a unor companii controlate direct sau indirect de Federația Rusă, sub pretextul „investițiilor străine” și al integrării europene. Printre aceste structuri se numără și rețeaua de benzinării Gazprom, operată pe teritoriul României de societatea sârbă NIS Petrol, entitate aflată sub controlul Gazprom Neft. În ciuda agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, infrastructura fizică, lanțurile de aprovizionare, capacitățile logistice și rețeaua națională de distribuție au rămas intacte. România continuă să găzduiască zeci de stații operate de NIS Petrol, un actor cu istoric rusesc clar și verificabil, care menține o prezență semnificativă pe piața carburanților.

Un document oficial al Ministerului Energiei, semnat de secretarul de stat Casian-Pavel Nițulescu, prezintă principalele riscuri asociate activității NIS Petrol și a infrastructurii cu istoric rusesc, operate anterior sub brandul Gazprom, pe piața românească a produselor petr

Acestea se manifestă la nivel geopolitic, financiar, operațional, de reglementare, de piață și strategic regional.

1. Risc geopolitic și de sancțiuni
   NIS, compania sârbă în care Gazprom deține 56% din acțiuni, și implicit NIS Petrol România, sunt expuse direct sancțiunilor internaționale. Începând cu 9 octombrie 2025, sancțiunile SUA interzic tranzacțiile comerciale și financiare cu băncile americane sau terțe părți care ar putea implica NIS. De asemenea, UE a sistat complet importurile de țiței și produse petroliere din Rusia, ceea ce a obligat compania să-și regândească sursele de aprovizionare.
   Această dependență istorică de furnizori ruși face ca NIS Petrol să fie vulnerabilă la decizii politice și la evoluții geopolitice externe, inclusiv la modificări ale relației dintre Serbia, Rusia și statele UE.
2. Risc financiar și de insolvență
   Intrarea NIS Petrol România în concordat preventiv în decembrie 2024 indică dificultăți financiare semnificative. Procedura este gestionată de Euro Insol, iar planul prevede vânzarea a 19 benzinării operate anterior sub brandul Gazprom.
3. Risc operațional și logistic
   Schimbarea surselor de aprovizionare a condus la o reconfigurare a lanțului logistic. În trecut, combustibilul ajungea mai rapid și mai ieftin prin surse rusești; în prezent, NIS Petrol trebuie să opereze cu țiței și produse petroliere mai îndepărtate și mai scumpe.
4. Risc de reputație și reglementare
   Asocierea cu brandul Gazprom poate fi percepută negativ de consumatori și de autorități, în contextul conflictului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale. Totodată, compania trebuie să respecte integral sancțiunile UE și SUA; orice abatere poate atrage sancțiuni suplimentare, inclusiv blocarea conturilor bancare sau interdicții comerciale suplimentare.
5. Risc de piață și preț
   România acoperă aproximativ 63% din consumul de motorină prin importuri, iar aprovizionarea cu produse petroliere din Rusia a fost sistată. Volatilitatea prețului internațional al țițeiului, cursul euro/dolar, precum și costurile de rafinare, transport și distribuție influențează direct prețul la pompă. Accesul la surse alternative mai scumpe poate conduce la majorarea prețurilor și la pierderea competitivității față de alți distribuitori.
6. Risc strategic regional
   România are un rol cheie în aprovizionarea energetică regională. Peste 80% din piața de produse petroliere a Republicii Moldova depinde de combustibilii livrați din România. Problemele operaționale sau financiare ale NIS Petrol ar putea afecta nu doar piața internă, ci și stabilitatea aprovizionării regionale.

12:43, 05.02.2026 • Energie

Scenariu critic la Ministerul Energiei: închiderea Lukoil ar lăsa România fără 25% din carburanți, deficit imposibil de compensat

10:32, 05.02.2026 • Dezvăluiri

Premierul Ilie Bolojan a trecut Ministerul Energiei pe pilotul automat al Jocurilor de Noroc

”Pentru a introduce o interdicție obligatorie din punct de vedere juridic, Comisia Europeană a lansat, la 17 iunie 2025, o propunere legislativă de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind eliminarea treptată a importurilor din Rusia și îmbunătățirea monitorizării potențialelor dependențe energetice, prin modificarea Regulamentului (UE) 2017/1938. Propunerea include o serie de obligații clare, etapizate, menite să elimine în mod ordonat importurile de gaze și petrol din Rusia și să consolideze securitatea energetică a Uniunii Europene.

La reuniunea ministerială a Consiliului Energie din octombrie, statele membre au adoptat abordarea generală asupra proiectului de regulament. În prezent, negocierile continuă cu Parlamentul European, care are o viziune mai ambițioasă în raport cu poziția Consiliului.

România nu importă gaze naturale din Federația Rusă și nu a avut niciodată contracte directe de furnizare cu Gazprom. Pentru asigurarea necesarului de consum, România importă gaze naturale prin punctele de interconectare Szeged–Arad și prin Coridorul Trans-balcanic, cu Bulgaria (Kardam I – Negru Vodă) și cu punctul Giurgiu–Ruse.

În ceea ce privește gaze naturale lichefiate (GNL), România nu dispune de un terminal GNL și, prin urmare, nu importă astfel de gaze”, se spune în documentul de la Ministerul Energiei.