Cum au schimbat Rusia patru ani de război în Ucraina

La aproape patru ani de la momentul în care președintele rus Vladimir Putin a anunțat declanșarea invaziei la scară largă împotriva Ucrainei, societatea rusă traversează una dintre cele mai profunde transformări din perioada post-sovietică. Conflictul, denumit oficial de autorități „operațiune militară specială”, a modificat viața cotidiană, economia, libertățile civile și relația cetățenilor cu statul, fără ca aceste schimbări să conducă însă la o scădere majoră a sprijinului public pentru război.

Chiar dacă impactul militar și uman al conflictului este uriaș, realitatea din interiorul Rusiei rămâne complexă: pentru unii, războiul este aproape invizibil; pentru alții, a devenit experiența definitorie a unei generații, scrie Al Jazeera.

Un război mai lung decât memoria recentă

Invazia începută la 24 februarie 2022 a depășit deja ca durată implicarea Uniunii Sovietice în Al Doilea Război Mondial după 1941, iar bilanțul uman este considerabil. Estimări bazate pe verificări independente indică peste 186.000 de militari ruși uciși — o cifră care depășește de multe ori pierderile sovietice din războiul din Afganistan din anii ’80.

În paralel, Ucraina a suferit distrugeri masive ale infrastructurii energetice și milioane de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele. Totuși, întrebarea care domină analiza internațională este alta: cât de profund a schimbat războiul Rusia însăși?

11:23, 20.02.2026 • Internațional

Rusia sancționează Google cu o amendă colosală

11:08, 18.02.2026 • Internațional

Discuții tensionate la Geneva. Zelenski acuză „presiuni nejustificate” din partea lui Trump în negocierile de pace

Viața cotidiană continuă aproape normal în marile orașe

În metropole precum Moscova sau Sankt Petersburg, viața de zi cu zi pare, la prima vedere, surprinzător de puțin afectată. Magazinele sunt pline, restaurantele funcționează, iar serviciile de livrare și transport urban sunt omniprezente.

Schimbarea cea mai vizibilă este însă prețul. Inflația a devenit una dintre principalele preocupări ale populației. Produsele alimentare există în continuare, dar costurile au crescut semnificativ, iar consumatorii resimt presiunea economică chiar și pentru cumpărături obișnuite.

Mulți ruși spun că orașele mari continuă să funcționeze aproape la fel ca înainte de război, iar puterea de cumpărare nu s-a prăbușit dramatic. Această aparență de stabilitate a contribuit la menținerea unei stări generale de adaptare socială.

Sancțiunile occidentale au schimbat piața, nu au paralizat-o

Sancțiunile impuse de statele occidentale au eliminat numeroase branduri internaționale din Rusia, dar piața s-a reconfigurat rapid. Produsele occidentale au fost înlocuite fie de alternative chinezești, fie de importuri indirecte realizate prin țări terțe.

Unele mărci asiatice au revenit treptat, iar consumatorii găsesc încă produsele dorite prin intermediari, deși la prețuri mai mari. În domeniul tehnologic, mulți utilizatori consideră însă că noile produse sunt inferioare calitativ celor europene disponibile înainte de 2022.

Restricțiile financiare au generat soluții improvizate: deschiderea de conturi bancare în state din Asia Centrală sau utilizarea unor metode alternative de plată pentru servicii digitale internaționale. Pentru majoritatea populației urbane, aceste obstacole sunt percepute mai degrabă ca inconveniente decât ca blocaje majore.

Restricții tot mai dure asupra libertăților civile

Dacă economia s-a adaptat relativ rapid, schimbările politice și sociale sunt mult mai profunde. După declanșarea războiului, autoritățile au introdus legi stricte care pedepsesc ceea ce statul definește drept „informații false” despre conflict.

Mai multe platforme occidentale de social media au fost blocate sau limitate, iar statul promovează alternative locale. Mulți cetățeni folosesc VPN-uri pentru a ocoli restricțiile, însă accesul la informație independentă a devenit mai dificil.

Pentru generațiile tinere, aceste limitări sunt percepute ca o intruziune directă în viața personală. Unii observatori avertizează că restricțiile digitale ar putea alimenta pe termen lung o ruptură între societate și stat.

Un centru comercial din cadrul Centrului Internațional de Afaceri din Moscova, cunoscut și sub numele de Moskva-City, la Moscova, pe 17 februarie 2026. Sursa Al Jazeera

Frontul există, dar nu pentru toți

Impactul războiului este mult mai vizibil în regiunile de frontieră, precum Kursk sau Belgorod, unde bombardamentele și atacurile cu drone au devenit o realitate periodică. În aceste zone, populația s-a obișnuit treptat cu sirenele și exploziile, evitând adesea adăposturile pentru a putea continua activitățile zilnice.

În restul țării, însă, conflictul rămâne distant. Pentru milioane de ruși, războiul este mai degrabă o realitate televizată decât una trăită direct.

Sprijinul public pentru război rămâne ridicat

Sondajele indică în continuare un nivel relativ mare de susținere pentru conflict, deși analiștii avertizează că legislația care sancționează criticile publice face dificilă evaluarea reală a opiniei populației.

Armata rusă atrage voluntari prin salarii ridicate, reducând dependența de recrutările obligatorii. Motivațiile celor care susțin războiul sunt variate: patriotism, influența propagandei, experiențe familiale legate de Al Doilea Război Mondial sau neîncrederea în informațiile venite din Occident.

Există și o categorie importantă de cetățeni apolitici, care aleg să ignore conflictul și să se concentreze pe viața personală, fenomen descris de sociologi drept o formă de adaptare psihologică.

Experiența frontului schimbă perspectivele

Pentru militarii mobilizați, realitatea războiului poate produce transformări radicale. Unii soldați care au ajuns pe front au declarat că experiența directă a violenței și distrugerii i-a făcut să își reevalueze convingerile inițiale.

Contactul cu civilii ucraineni și pierderile masive din unitățile de luptă au generat, în unele cazuri, deziluzie profundă. Există militari care au ales să dezerteze și să părăsească Rusia cu ajutorul organizațiilor internaționale, confruntându-se ulterior cu acuzații penale și exil forțat.

Exodul rușilor și viața în diaspora

În primul an al războiului, estimările indică plecarea a aproximativ două milioane de cetățeni ruși. Printre aceștia s-au numărat tineri care doreau să evite mobilizarea, dar și opozanți politici ai Kremlinului.

Mulți s-au stabilit în orașe europene sau în state din Caucaz și Asia Centrală. Totuși, integrarea s-a dovedit dificilă: bariere lingvistice, acces limitat la piața muncii și creșterea sentimentelor anti-imigrație în unele țări gazdă.

O parte dintre emigranți au revenit ulterior în Rusia, în timp ce alții rămân într-o stare de incertitudine, fără planuri clare de întoarcere.

O societate între adaptare și oboseală

După patru ani de conflict, Rusia pare să fi intrat într-o fază de normalizare a războiului. Economia funcționează, orașele mari își păstrează ritmul, iar populația s-a adaptat la noile realități.

În același timp, restricțiile politice, pierderile umane și polarizarea opiniilor au remodelat profund societatea. Pentru unii ruși, războiul este o luptă existențială; pentru alții, o tragedie inevitabilă; pentru mulți, un eveniment pe care aleg să îl ignore pentru a putea continua viața de zi cu zi.

Această combinație de adaptare, resemnare și sprijin parțial explică paradoxul Rusiei de astăzi: o țară aflată într-un conflict major, dar în care, pentru o mare parte a populației, viața pare să meargă înainte aproape ca înainte — cel puțin la suprafață.