Scandal după incidentul HiSky: operatorii aerieni acuză alarmismul Ministerului Sănătății
Asociația Companiilor Aeriene Românești (Carpathia), organizație din care fac parte operatori precum HiSky, TAROM, AnimaWings, DAN AIR, HelloJets, FLY LILI, Legend Airlines și Star East Airlines, a criticat public modul în care ministrul Sănătății a comunicat în timpul incidentului aviatic produs duminică pe ruta București–Hurghada, acuzând transmiterea unor mesaje care ar fi sugerat „iminența unui dezastru”.
Într-un comunicat, organizația a declarat că este „inacceptabil ca un reprezentant al Guvernului să posteze mesaje de tip «breaking news» prin care să inventarieze numărul de ambulanțe și unități de terapie intensivă pregătite”, considerând că astfel de intervenții publice pot genera panică nejustificată.
„Aviația nu este cancan. Profesionalismul înseamnă proceduri, nu panică indusă”, au transmis reprezentanții asociației, subliniind că incidentul a fost unul tehnic minor, gestionat conform procedurilor standard din industrie.
Incident tehnic și revenire preventivă la Otopeni
Reacția operatorilor aerieni vine după ce un avion al companiei HiSky, cu 186 de persoane la bord, care decolase duminică spre Hurghada, a revenit de urgență pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București.
Potrivit comunicatului transmis de reprezentanții aeroportului, pilotul a decis întoarcerea aeronavei după activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei. Decizia a fost luată ca măsură preventivă, conform procedurilor de siguranță aplicate în aviația comercială.
Asociația Companiilor Aeriene Românești a explicat că astfel de situații sunt „destul de frecvente și perfect gestionabile în industria aviatică globală”, fiind parte a mecanismelor normale de siguranță. Reprezentanții organizației au amintit că și în România au existat, în ultimii ani, mai multe incidente similare, în special la aeronave Boeing 737, cauzate de indicații eronate ale unor senzori, toate soluționate fără riscuri pentru pasageri.
Ministerul Sănătății a convocat o celulă de criză
În timp ce aeronava se afla încă în aer și se pregătea să revină la București, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat pe Facebook convocarea unei celule de criză la minister, împreună cu principalele spitale de urgență din Capitală.
Potrivit mesajului public, au fost alertate șase spitale din București și Serviciul de Ambulanță, măsura fiind justificată de necesitatea prevenirii unei situații critice și asigurării unei coordonări rapide în cazul în care ar fi fost nevoie de intervenții medicale.
Ministrul a fost acuzat că a indus panica
Asociația Carpathia susține însă că modul de comunicare ales de ministru ar fi putut induce panică în rândul familiilor celor aproximativ 180 de pasageri și ar afecta imaginea operatorilor aerieni români.
Organizația a arătat că astfel de mesaje „denigrează fără temei operatorii aerieni români”, companii care, potrivit reprezentanților industriei, contribuie cu sute de milioane de euro la economie și operează conform standardelor Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA).
De asemenea, asociația a avertizat că reacții publice alarmiste pot eroda încrederea în aviația civilă, un domeniu în care siguranța se bazează pe proceduri tehnice stricte și pe evaluări operaționale, nu pe reacții publice emoționale.
Apel la comunicare instituțională coordonată
Reprezentanții operatorilor aerieni au solicitat ca, în situații similare, comunicarea tehnică să fie realizată de instituțiile cu expertiză directă în domeniul aviației, precum Ministerul Transporturilor, Autoritatea Aeronautică Civilă Română sau ROMATSA.
Totodată, organizația l-a îndemnat pe ministrul Sănătății să evite mesajele considerate alarmiste și să trateze sectorul aviatic „cu respectul și sobrietatea pe care acest sector le impune”.
Incidentul s-a încheiat fără victime sau probleme medicale raportate, aeronava aterizând în siguranță pe Aeroportul Otopeni. Disputa apărută ulterior evidențiază însă tensiunile legate de modul în care autoritățile comunică public în situații operaționale sensibile, în care percepția publică poate evolua rapid.