Dușul rece al economiei: Cum a „înghețat” România la final de 2025

România se află în acest moment într-o fază de tranziție. Economia care, până recent, era alimentată preponderent de consum, își reglează acum motorul: investițiile în echipamente, construcții și proiecte europene preiau rolul principal în susținerea creșterii. Tranziția se reflectă în PIB, în piața muncii și în finanțele publice, dar și în modul în care guvernul și mediul de afaceri navighează în contextul unei economii globale încă afectate de șocuri externe.

Recesiunea tehnică: un semnal al ajustării, nu al crizei

România a încheiat 2025 cu două trimestre consecutive de contracție economică: -0,1% în trimestrul III și -1,9% în trimestrul IV. Conform definiției statistice, aceasta reprezintă o recesiune tehnică, o contracție temporară a activității economice, care nu indică neapărat o recesiune profundă sau de durată.

Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, explică: „La manual, recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de scădere economică, măsurată prin dinamica PIB față de trimestrul anterior. Ca atare, rezultatele PIB din trimestrele III și IV ale anului 2025 reflectă încadrarea economiei României în cazul ‘clasic’ al recesiunii tehnice.”

„Semnificativă este diferența dintre înlănțuirea a două trimestre cu dinamică negativă și recesiunea economică de ansamblu, ca manifestare profundă și durabilă în dinamica anuală a economiilor naționale.”

Această recesiune tehnică a fost anticipată de BNR încă din 2024, pe fondul încetinirii cererii interne și al ajustărilor fiscale menite să stabilizeze finanțele publice.

Consum versus investiții: schimbarea motorului economiei

Creșterea economică a României s-a bazat în mare parte pe consum. În 2024, cheltuielile populației și ale administrației au crescut cu aproximativ 5% anual, iar în 2025 creșterea consumului a continuat să fie vizibilă. Însă efectul asupra PIB a fost limitat, pentru că majoritatea cheltuielilor suplimentare s-au transformat în importuri. Marinescu subliniază: „De fapt, creșterea consumului în România a susținut creșterea producției în alte țări, de unde românii au importat puternic bunuri și servicii de consum.”

În paralel, investițiile și proiectele europene au început să joace un rol central. Creditele bancare pentru echipamente și mijloace de transport au depășit 30% din totalul creditelor corporate la finalul lui 2025. Fondurile PNRR și alte programe europene au stimulat investițiile private, creând efecte multiplicatoare în economie.

„Dinamici favorabile au fost consemnate atât în cazul investițiilor în utilaje și mijloace de transport, cât și pentru construcțiile noi. Aceste evoluții au fost susținute și de creditele bancare acordate companiilor pentru finanțarea echipamentelor”, notează Marinescu.

Această tranziție marchează o schimbare structurală: de la un model bazat pe consum la unul orientat spre investiții, competitivitate și creștere durabilă.

Indicatorii pieței muncii reflectă ajustarea economică

Rata șomajului a urcat spre maximele ultimilor ani, iar locurile vacante s-au redus comparativ cu perioadele de ajustare economică din 2010–2012. Gospodăriile își reglează consumul și economisesc mai mult, iar firmele își prioritizează investițiile și proiectele strategice.

„Evoluțiile din piața muncii au contribuit la revizuirea negativă a așteptărilor privind perspectivele economice, situația financiară și stabilitatea locului de muncă. Astfel de anticipări au favorizat comportamente de precauție în consum și economisire”, spune Marinescu.

Totuși, investițiile în infrastructură și echipamente continuă să creeze locuri de muncă și să mențină activitatea economică stabilă în sectoarele cheie.

Recesiunea tehnică din România nu este un fenomen singular

În ultimii trei ani, zece state membre ale UE au trecut prin episoade similare. Doar Germania, Austria și Estonia au consemnat recesiuni profunde și prelungite, generate de criza energetică și șocurile războiului din Ucraina.

„Cazul României nu este unul singular în spațiul economic al Uniunii Europene. Zece alte state membre au traversat episoade de recesiune tehnică în ultimii trei ani. Dintre aceste state, doar Germania, Austria și Estonia au înregistrat recesiuni economice de profunzime”, explică Marinescu.

Astfel, ajustarea României rămâne moderată, dar necesară pentru stabilizarea finanțelor publice și prevenirea unor dezechilibre mai severe pe termen mediu.

Consolidarea finanțelor publice: imperativul 2026

Consolidarea fiscală este esențială pentru stabilitatea macroeconomică și pentru creșterea sustenabilă. Marinescu atrage atenția:

„Trebuie să continuăm consolidarea finanțelor publice, însă în mod echilibrat, asigurând pe cât posibil o anumită coeziune socială, cât și consensul politic necesar în astfel de vremuri fragile, dominate de multiple provocări externe, economice și de securitate.”

Bugetul pentru 2026, deși întârziat, va testa maturitatea economică a României: ajustările fiscale trebuie să fie dublate de reforme structurale și politici axate pe competitivitate. Stabilitatea politică și încrederea mediului de afaceri rămân priorități pentru revenirea pe un teritoriu economic pozitiv.

România intră într-o fază de tranziție structurală

Ajustarea fiscală și consolidarea bugetară reduc vulnerabilitățile economiei la șocuri externe, iar investițiile private și europene devin principalul motor al creșterii. Economia românească își schimbă treapta, trecând de la stimularea bazată pe consum la o creștere orientată pe investiții și competitivitate.

Pe termen scurt, consumul va rămâne factor de stabilizare, dar ritmul real al creșterii economice în 2026 și după depinde de implementarea investițiilor, atragerea fondurilor europene și menținerea stabilității fiscale și politice.