„Cineva ar trebui să se ocupe de asta!” – Vicepreședintele ANRE spune că prețurile la magazin nu au crescut din cauza energiei

Prețurile la raft nu reflectă creșterile de preț la energie, a declarat luni Gabriel Andronache, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul celei de-a 15-a ediții a conferinței ZF Power Summit 2026: Energize the economy.

Potrivit oficialului, consumatorii noncasnici nu au fost afectați de ieșirea din schema prețului plafonat din 2025. „Dacă facem o legătură la nivelul prețului pe care-l plătește în momentul de față consumatorul noncasnic, pentru că la el ne referim – și cu provocările anului 2025, când am ieșit din acea schemă – pot să vă dau o veste care e interesantă: consumatorul noncasnic, la ieșirea din schemă, a plătit același preț în realitate, deci nu a avut mai mult, el nici nu mai venea la decontare, era undeva la 1,16 lei, și după, în luna iulie, conform datelor și analizelor noastre, a fost tot 1,16 lei. Cel care a fost afectat de creștere a fost consumatorul casnic, cu acel consum mic care era până în 300 de kilowați, cu acele praguri de 100, 255, 300. Deci, dacă e să ne gândim că totuși prețurile la raft au crescut, pot să vă spun cu foarte mare seriozitate – și cred că cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru – nu este din cauza energiei”, a explicat Andronache.

Vicepreședintele ANRE a atras atenția asupra importanței dezvoltării capacității de producție și a interconexiunilor cu alte țări pentru menținerea unui preț competitiv al energiei. „Ne-am uitat pe grafice, am văzut cum a evoluat în ultimii 10 ani, plecând de la un preț la energie de 36-39 euro pe megawatt la 108 și ne dăm seama că avem nevoie de producție. Ăsta e principalul scop și principalul obiectiv. Și interconexiuni. M-am uitat pe grafic și se vede foarte bine cum Italia are un preț și mai mare decât noi, cu toate că are capacitate de a importa destul de mare din Franța. Franța are o producție uriașă, exportă foarte mult și peste 80% din exportul Franței merge direct către Italia, deci se duc undeva în jur de 45 de terawați anual, aproape de consumul României, care este undeva la 54 de terawați anual. Deci, până la urmă, trebuie să avem producția acolo unde o și consumăm ca să fie un preț atractiv”, a spus oficialul.

Andronache a adăugat că România exportă energie în perioadele de vârf de producție, la prețuri mici, și importă în momentele de consum maxim seara și dimineața, când prețurile sunt mari. „Chiar dacă avem o capacitate instalată similară cu cea la nivel de putere, avem randamente diferite. Dacă ne uităm pe datele de anul trecut, cât am exportat, cât am importat, teoretic diferența nu este foarte mare. Problema e că noi exportăm pe vârf de producție, unde prețul e mic, și importăm pe seară și dimineața, pe vârf sarcină, unde prețurile sunt mari, și de aceea ajungem la acest preț care este totuși mare, în condițiile în care vrem să ne dezvoltăm economia și, pentru orice investitor, prețul la energie contează mult”, a explicat acesta.

Oficialul a evidențiat că soluția pentru această diferență constă în întârzierea vârfului de producție prin stocare: „Acel vârf de producție din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare, iar la sfârșitul anului 2025 România avea o capacitate de stocare dispecerizabilă de aproape 600 de megawați”.

El a precizat că retragerea unor capacități mai puțin eficiente a contribuit la creșterea eficienței energetice: „Având în vedere că anul trecut, în 2025, pe zona de producție au fost retrase din exploatare, deci au fost modificate, licențele comerciale pentru circa 850 de megawați, din cei 1.048 de megawați pe care aveam obligativitatea să-i retragem, constatăm că există o anumită maturitate în momentul de față la cei care sunt în zona de producție – și inclusiv în zona de producție eolian și solar, capacități de producție cu randamente scăzute comparativ cu cărbunele, de aici apare și o diferență. Chiar dacă eu am aceeași capacitate instalată, una e să am un randament de 17% – în 2024, de exemplu, pe zona de solar, în loc de 17 am avut randament chiar de 15 – și una e să merg cu cărbunele, unde aveam randament de 60%.”

Andronache a remarcat, totodată, creșterea interesului pentru instalarea capacităților de stocare de către prosumatori și producători: „Lumea a înțeles până la urmă că acel vârf de producție din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare și am constatat anul trecut că, atât cei care sunt dispecerizabili, cât și prosumatorii, au început să-și instaleze capacități de stocare foarte mari și observăm acest lucru pentru că ei vin și își modifică autorizația de înființare și-și adaugă și capacitate de stocare. Și pot să vă spun că am închis anul 2025 cu o capacitate de stocare dispecerizabilă aproape de 600 de megawați, circa 593 de megawați în stocare”.