Patru ani de război, un deceniu de eșecuri: România, „bolnavul Europei” sub dictatura deficitului și a crizelor succesive

Azi se împlinesc patru ani de la invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, eveniment care a amplificat o serie de crize ce au afectat economiile europene în ultimul deceniu. În România a resimțit puternic aceste șocuri, cu un deficit bugetar ridicat și vulnerabilități structurale, potrivit analizei președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, citată de Agerpres.

Impactul crizelor succesive asupra economiei României

Potrivit analizei, ultimele decenii au lăsat urme adânci asupra economiilor europene. Criza financiară globală a generat datorii publice crescute și politici monetare neconvenționale ale băncilor centrale, care, deși au salvat băncile și companiile, au afectat alocarea resurselor și distribuția veniturilor. România, deși cu o datorie publică mică în 2008, a resimțit „înghețul” piețelor financiare și a fost nevoită să solicite sprijin financiar din partea UE, FMI și Băncii Mondiale, implementând atunci măsuri de austeritate precum reducerea salariilor bugetare și majorarea TVA.

Pandemia de COVID-19 a fost următorul șoc major. Închiderea parțială a economiilor a dus la scăderi semnificative ale producției și la creșterea deficitelor bugetare. În România, deficitul bugetar ESA a urcat de la peste 4% din PIB în 2019 la peste 9% în 2020, iar lanțurile globale de aprovizionare și comerțul internațional au fost perturbate. Redeschiderea economiilor în 2021 a condus la creșterea veniturilor fiscale și la reducerea deficitului, care a ajuns la 7,2% din PIB.

Criza energetică și invazia Ucrainei

Invadarea Ucrainei în 2022 a bulversat întreaga Europă și a scos la iveală dependența majoră de gazul rusesc. Eforturile de diversificare, inclusiv achiziția de gaz lichefiat din SUA, s-au dovedit costisitoare, crescând competitivitatea economică negativă a Europei. În România, inflația a explodat, de la 5,1% în 2021 la 13,8% în 2022, pe fondul creșterii prețurilor la energie și a dereglărilor în lanțurile de producție. Deficitul bugetar ESA a scăzut însă la 6,5% din PIB, ca efect al veniturilor fiscale majorate de inflație.

19:42, 28.11.2025 • Finanțe

„Iluzie fiscală”: Consiliul Fiscal demontează scenariul Guvernului – corecția dură e inevitabilă

14:04, 26.11.2025 • Dezvăluiri

Cine plătește TVA și cine nu – surprizele ascunse ale economiei românești

Creșterea economică s-a temperat treptat: de la 5,6% în 2021, la 4,2% în 2022, 2,3% în 2023 și sub 1% în 2024-2025, în ciuda deficitelor bugetare mari și a sprijinului fondurilor europene, care au amortizat parțial efectele crizelor.

România – cel mai mare deficit bugetar din UE

Daniel Dăianu susține că succesivele crize au determinat suspendarea regulilor fiscale în UE și dificultăți în corecțiile bugetare. România a intrat în acest context cu cel mai mare deficit bugetar din UE, ceea ce a dus la deschiderea procedurii de deficit excesiv în 2020. Creșterile salariale și majorările pensiilor au fost uneori nealiniate cu resursele bugetare, iar investițiile publice ridicate (6,7% din PIB în 2024) au fost în mare parte finanțate din fonduri europene.

În 2025, corecția bugetară a început să dea rezultate: deficitul cash a scăzut la 7,65% din PIB, sub ținta rectificării din noiembrie, datorită restructurării proiectelor PNRR, limitării cheltuielilor de personal și subvenții, și creșterii veniturilor fiscale. Deficitul ESA a fost estimat la circa 8% din PIB, iar președintele Consiliului Fiscal consideră că diminuarea acestuia permite consolidarea fiscală în 2026, cu un deficit estimat la 6,2% din PIB, fără necesitatea majorării taxelor și impozitelor.

Încă ne confruntăm cu vulnerabilități structurale

Analiza atrage atenția că România se confruntă cu vulnerabilități structurale și că menținerea unui deficit ridicat ar putea afecta ratingul suveran și stabilitatea economică. Comparativ cu alte state europene, România trebuie să țină cont de dimensiunea economiei, puterea industrială, competitivitatea și veniturile bugetare. Consolidarea fiscală și creșterea veniturilor fiscale sunt esențiale, iar reformele ANAF și legislația insolvenței sunt priorități pentru următorii ani.

Din perspectivă geopolitică, șocurile internaționale sunt amplificate de politica externă a SUA, războiul comercial și presiunea pentru creșterea cheltuielilor militare. Europa se confruntă cu necesitatea de a-și întări coeziunea și autonomia strategică, mai ales în domeniul energetic și tehnologic, pentru a nu depinde de SUA și China. În acest context, România trebuie să valorifice resursele materiale și umane pentru a rămâne un actor relevant în cadrul Uniunii Europene și pentru a asigura securitatea națională.

Inflația va începe să scadă în 2026

Daniel Dăianu concluzionează că anul 2026 va fi marcat de o reducere graduală a inflației, investiții publice ridicate (aproximativ 8% din PIB) și necesitatea continuării consolidării bugetare. Ajustarea fiscală nu va periclita economia, ci va corecta stimularea excesivă a consumului, care a contribuit la creșterea deficitului în anii anteriori. Stabilitatea politică și funcționarea eficientă a instituțiilor vor fi esențiale pentru menținerea încrederii cetățenilor și pentru dezvoltarea durabilă a economiei.