România, pion central în securitatea energetică a Europei: Miza de sute de milioane de euro a Coridorului Vertical

România face pași decisivi pentru consolidarea statutului de hub energetic regional, promovând intens în Statele Unite proiectul strategic „Coridorul Vertical”. Această inițiativă nu reprezintă doar o garanție a securității aprovizionării cu gaze, ci și o oportunitate financiară uriașă pentru economia națională, în contextul în care dependența de rutele tradiționale din Est a devenit o vulnerabilitate istorică.

România, angajament strategic semnat la Washington alături de SUA

Prezent marți la Transatlantic Gas Security Summit, un summit ministerial de anvergură organizat la Washington, oficialul român Bogdan Ivan a semnat o declarație comună alături de reprezentanții Statelor Unite și ai mai multor state din Europa Centrală și de Est. Documentul vizează direct întărirea securității energetice în regiune și diversificarea surselor de aprovizionare.

Importanța acestui pas este una strategică, având în vedere trecutul marcat de crize energetice repetate.

„Vulnerabilitățile din 2006, 2009, 2014 și după 2022 au arătat că dependența de o singură sursă nu este o opțiune. Diversificarea rutelor și integrarea regională înseamnă stabilitate economică și putere de negociere mai mare”, a explicat Bogdan Ivan, reprezentantul oficial al României la summit.

18:34, 18.02.2026 • ACTUALITATE

Viscolul lasă România în beznă. 200.000 de locuințe fără curent, 266 de localități afectate

06:59, 17.02.2026 • ECONOMIE

România ar putea construi o rafinărie de minerale rare în parteneriat cu o companie americană

Profituri de până la 500 de milioane de euro pentru companiile românești

Dincolo de componenta geopolitică, Coridorul Vertical promite să fie o „mină de aur” pentru sectorul energetic autohton. Prin operarea acestei infrastructuri de tranzit, România ar putea încasa sume considerabile din taxele de transport și servicii conexe. Estimările oficiale indică venituri care ar putea schimba dinamica profitabilității în industria de profil.

„Dacă ducem la capăt proiectul de tranzit al gazelor, companiile românești pot obține venituri suplimentare anuale de până la 500 milioane de euro”, a transmis Bogdan Ivan.

Această infuzie de capital ar putea veni sub formă de venituri suplimentare sau profituri nete, sumele vehiculate fiind cuprinse între 250 și 500 de milioane de euro anual.

În viziunea autorităților de la București, acest proiect transformă resursele naturale în influență regională.

„Energia nu mai e doar despre resurse, ci despre putere economică, competitivitate și independență strategică”, a mai subliniat Bogdan Ivan, adăugând că „România își consolidează astfel poziția de hub regional – cu beneficii directe pentru economie și pentru firmele românești”.

Ce presupune „autostrada” de gaze Grecia – Bulgaria – România – Ungaria

Coridorul Vertical funcționează ca o „autostradă” de conducte modernizate care permite gazelor să circule pe axa Sud-Nord. Sistemul leagă terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) din Grecia, unde ajung nave din SUA sau Qatar, de rețelele din Europa Centrală și, potențial, de Ucraina și Slovacia.

Această rută oferă României acces la gazele din Marea Caspică (Azerbaidjan), dar facilitează și exportul gazului extras din Marea Neagră către restul continentului. Spre deosebire de fluxul tradițional Est-Vest, Coridorul Vertical oferă flexibilitate totală și reduce presiunea geopolitică exercitată de marii furnizori estici.

Provocările financiare: Poziția prudentă a Uniunii Europene

Deși proiectul are susținere transatlantică, drumul către finanțare nu este lipsit de obstacole. Comisia Europeană menține o politică restrictivă privind investițiile în infrastructura de gaze fosile, preferând să ofere asistență normativă în locul celei financiare.

„UE nu intenționează să finanțeze noi proiecte de gaze fosile, deoarece rețeaua este deja considerată suficient de dezvoltată, iar actualul cadru TEN-E exclude un astfel de sprijin. Asistența Comisiei este în principal de ordin normativ și instituțional, nu financiară”, au declarat surse din cadrul Comisiei Europene pentru publicația Kathimerini.

În ciuda acestor bariere de la Bruxelles, statele din regiune continuă presiunile diplomatice, argumentând că acest coridor consolidează flancul estic și reduce influența Turciei ca unic punct de tranzit dinspre Sud, oferind Greciei și României un rol central în arhitectura energetică a viitorului.