Notar din Timișoara, trimis în judecată pentru fraudă fiscală de 1,5 milioane de lei

Un notar din Timișoara a fost pus sub acuzare după ce ar fi luat 1,5 milioane de lei din banii statului român. Acesta a uitat să plătească zeci de impozite aferente tranzacțiilor efectuate.

Un notar public din Timișoara a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, fiind acuzat că a adus un prejudiciu de peste 1,5 milioane de lei bugetului de stat prin neplata impozitelor aferente veniturilor obținute din vânzarea proprietăților imobiliare personale.

Acuzații pentru zeci de acte de evaziune fiscală

Biroul de presă al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a anunțat, miercuri, că procurorul de caz a încheiat urmărirea penală și a dispus, la 25 februarie, trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui notar public, acuzat de evaziune fiscală. Sunt 22 de acte materiale.

„În fapt s-a reţinut că inculpatul a încasat lunar, în perioada 1 martie 2022 – 31 decembrie 2023, impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi nu a plătit în termenul stipulat de lege, respectiv 60 de zile de la scadenţă, fiind cauzat un prejudiciu bugetului consolidat al statului de 1.535.078 lei”, precizează sursa citată.

Procurorii au cerut și sechestru pe bunurile notarului

Potrivit aceleiași surse, rechizitoriul, însoțit de dosarul de urmărire penală, a fost înaintat Curții de Apel Timișoara pentru judecarea cauzei, cu propunerea de menținere a sechestrului asigurator instituit în dosar.

Legea privind evaziunea fiscală a fost schimbată în 2024

Mai multe modificări privind evaziunea fiscală au fost oficializate, printr-o lege care a început să producă efecte din 16 mai 2024.

Legea nr. 126/2024 aduce modificări semnificative în domeniul evaziunii fiscale, pentru Legea nr. 241/2005 și nu numai. Este important de precizat, încă de la început, că legea nu prevede nicio amnistie, potrivit Avocatnet.ro.

Există trei criterii care diferențiază soarta unui „evazionist” față de altul: mărimea prejudiciului creat, dacă acesta este restituit (adică dacă acoperă cel puțin valoarea pagubei) și termenul în care se face această restituire.

Pentru că ne referim strict la prejudiciu, nu la faptele de evaziune în sine, trebuie diferențiat între:

• fapte penale de evaziune sancționate cu închisoare între 3 – 10 ani / amenda penală (până acum limitele erau 2 – 8 ani de închisoare); în funcție de prejudiciu, putem vorbi de pedepse mai mari:
• prejudiciu mai mare de 500.000 de euro: limitele de pedeapsă se majorează cu câte 3 ani (adică vorbim de stabilirea unei pedepse între 6 și 13 ani, nu între 3 și 10); în trecut, pragul de la care se majorau limitele de pedeapsă (cu 5 ani, nu cu 3) era de la 100.000 de euro în sus;
• prejudiciu mai mare de 1.000.000 de euro: limitele de pedeapsă se majorează cu câte 5 ani (adică vorbim de stabilirea unei pedepse între 8 și 15 ani); în trecut, pragul de la care se majorau limitele de pedeapsă (cu 7 ani, nu cu 5) era de la 500.000 de euro.

Când se scapă nepedepsit pentru evaziune fiscală

Potrivit modificărilor introduse prin Legea nr. 126/2024, făptuitorul dispune practic de întreaga durată a procesului penal pentru a restitui banii statului în cazurile de evaziune. Totuși, cu cât întârzie să facă plata, cu atât „suplimentul” datorat crește. Aceasta se aplică în special atunci când prejudiciul nu depășește 1.000.000 de euro:

1. Dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului realizat de organele competente (fiscale, vamale etc.) prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte. Aceasta este situația cea mai bună pentru făptuitor și pentru stat deopotrivă, pentru că organele competente care au descoperit prejudiciul nu sesizează organele de urmărire penală, iar statul și-a recuperat integral prejudiciul, cât și ceva în plus;
2. Dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte. Aici, diferența este că statul deja vrea mai mult înapoi de la făptuitor pentru a-i oferi impunitate. Mai exact, cu cel puțin 10% mai mult, întrucât și dobânzile și penalitățile vor fi mai mari decât la momentul zero.
3. Dacă până la primul termen de judecată prejudiciul este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Aici, în funcție de dimensiunea prejudiciului (sub sau peste 500.000 de euro), vorbim fie de pedepse cu închisoarea între 1,5 – 5 ani, fie între 3 și 5 ani (aplicând deja reducerea limitelor menționate ceva mai sus în material); dacă legea prevede alternativa amenzii penale, judecătorul va putea să aplice amenda penală.
4. Dacă în cursul camerei preliminare sau al judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri în primă instanţă, acelaşi prejudiciu majorat cu 50% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte.
5. Dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul este acoperit integral, limitele pedepsei pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime.
6. Dacă în cursul judecăţii în apel, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acelaşi prejudiciu majorat cu 100% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte.