Reforma localităților în România: Ilie Bolojan anunță condițiile pentru marea comasare a comunelor mici
Sistemul administrativ din România se află în fața unor schimbări structurale majore, pe măsură ce presiunea pentru eficiență crește. Premierul Ilie Bolojan a oferit marți seara clarificări esențiale despre viitorul organizării teritoriale, subliniind că, deși actualul sistem face fuziunile aproape imposibile, reforma este inevitabilă pe termen lung pentru a asigura servicii de calitate cetățenilor.
Pachetul de reformă adoptat: Eficiență pe actualele structuri
Executivul a reușit adoptarea unui pachet de măsuri pentru administrație, prezentat anterior de ministrul Cseke Attila, care vizează optimizarea costurilor în interiorul primăriilor și instituțiilor centrale așa cum sunt ele organizate astăzi. Premierul consideră acest pas ca fiind unul fundamental pentru modernizarea statului, chiar dacă discuțiile au fost marcate de întârzieri.
„Pe partea de reformă în administraţie, suntem în situaţia în care coaliţia – şi le mulţumesc tuturor colegilor – a ajuns la susţinerea celor două pachete, dintre care pachetul pentru administraţie, aşa cum a prezentat şi domnul ministru Cseke, a fost discutat de mai multe ori, a fost întârziat, dar este foarte important că astăzi îl avem adoptat şi cred că va schimba multe lucruri în administraţia din România”, a afirmat Ilie Bolojan.
Fuziunea localităților, blocată de legislația actuală
Întrebat despre inițiativa președintelui CJ Timiș, Alfred Simonis, de a oferi bonusuri financiare comunelor care se unesc, Bolojan a explicat de ce astfel de demersuri sunt greu de realizat fără o schimbare la nivel național. În prezent, procedura necesită referendumuri în ambele comunități implicate, o condiție greu de îndeplinit din cauza absenței oamenilor de la urne.
„Cu cât o localitate este mai mare – şi am experimentat în calitate de primar două referendumuri de tipul acesta -, probabilitatea să atingi condiţiile de respectare a unui referendum, în primul rând prezenţa la vot – am văzut asta şi în municipiul Buzău, de exemplu -, este foarte scăzută”, a adăugat Ilie Bolojan.
Viitorul comunelor sub 1.500 de locuitori
Premierul a subliniat că, fără o lege care să reglementeze explicit situația unităților administrativ-teritoriale foarte mici, orice tentativă de comasare va rămâne o excepție fără impact sistemic. Mesajul său este clar: reforma are nevoie de curaj politic și majorități parlamentare care să își asume modificarea legislației.
„În condiţiile în care, în anii următori, se va găsi o susţinere politică pentru comasarea localităţilor, personal voi susţine acest lucru. Dar aici nu e nevoie de declaraţii politice, de astea avem destule; e nevoie de majorităţi stabile, care să susţină proiecte, în aşa fel încât să avem rezultate”, a declarat premierul.
Totodată, șeful Guvernului a punctat necesitatea unui cadru legal pentru zonele rurale depopulate: „Fără o modificare legislativă care să prevadă explicit modul în care localităţile mici, de exemplu, comunele sub 1.500 de locuitori, ar putea fuziona, lucru pe care l-am putea face, nu văd fezabil, decât cu anumite excepţii, în zone mici, fuziuni, dar care nu schimbă sistemul”, a menționat acesta.
Ultimatumul eficientizării: Reformă acum sau mai târziu
Bolojan a avertizat că administrația românească se află la o răscruce. Dacă noile măsuri de austeritate și management nu vor produce rezultate imediate, comasarea localităților va deveni singura soluție viabilă pentru orice guvernare viitoare.
„Sunt două posibilităţi: ori acest pachet dovedeşte că se poate o administraţie mai eficientă, mai performantă, mai în serviciul cetăţenilor, pe actualele structuri, ori va fi doar o problemă de timp până se va ajunge din nou într-o zonă de discuţii, în care, indiferent cine va fi în guvernare, va fi nevoit să face o reformă a administraţiei”, a punctat Ilie Bolojan.