Industria dă semne de viață, consumul ezită – BNR spune ce urmează

Economia României a încheiat anul 2025 la turație redusă, marcat de un amestec contrastant de semnale: în timp ce industria a dat semne timpurii de redresare și exporturile au accelerat, consumul intern a frânat, iar piața muncii a intrat într-o fază de prudență. Conform ultimului Buletin Lunar al BNR, începutul lui 2026 se află sub un test de reziliență, sub spectrul inflației persistente și al politicilor monetare defensive.

Industria și producția: reveniri punctuale, dar optimism limitat

Producția industrială a înregistrat în decembrie 2025 o ușoară creștere anuală de 1,5%, susținută în special de industria prelucrătoare și de producția de materiale minerale nemetalice. În industria prelucrătoare, sectoarele care au condus creșterea au fost echipamentele electrice, produsele electronice și industria alimentară. Industria produselor minerale nemetalice a crescut semnificativ (+14,7% față de luna precedentă), datorită activității mai intense din construcții.

În același timp, ramuri importante precum prelucrarea țițeiului, chimia și metalurgia continuă să se confrunte cu scăderi, ceea ce limitează perspectiva unei reveniri generale a industriei manufacturiere. Indicatorii de încredere, cum ar fi DG ECFIN și indicele PMI, rămân sub pragul de referință, semnalând că optimismul companiilor pentru primele luni din 2026 este modest.

Salarii în ușoară creștere

Rata șomajului s-a menținut la 6% în decembrie 2025, însă efectivul salariaților a scăzut cu 0,5% față de aceeași perioadă a anului anterior. Indicatorii privind așteptările de ocupare sugerează că ajustările de personal ar putea continua în primul trimestru al lui 2026, reflectând prudența companiilor în contextul cererii temperate.

07:00 • ECONOMIE

Inflația urcă din nou, iar economia intră într-o zonă de presiune. BNR avertizează pentru 2026–2027

19:02, 25.02.2026 • ECONOMIE

BNR trage un semnal de alarmă: 5 milioane de români ar putea munci până la 70 de ani

Pe de altă parte, salariile brute au înregistrat o ușoară accelerare (+6,7% anual), determinată în principal de mediul privat, unde creșterile au ajuns până la 9%, în timp ce sectorul bugetar continuă să fie marcat de contractii salariale. Această dinamică indică o creștere a costurilor salariale în anumite ramuri, dar și o posibilă volatilitate pe piața muncii în lunile următoare.

Cererea internă rămâne slabă

Comerțul cu amănuntul a continuat să se tempereze, înregistrând în decembrie o scădere de 1,6% anual, cu excepția carburanților, care au crescut cu 4,3%. Indicatorii de încredere ai consumatorilor și operatorilor de profil arată că cererea internă este puțin probabil să înregistreze o revitalizare imediată. Pentru 2026, acest semnal sugerează că consumul privat va rămâne un factor moderat în dinamica economică.

Exporturile susțin economia

Exporturile de bunuri au crescut cu 9,4% anual în decembrie, fiind susținute în special de exporturile de mașini și echipamente de transport, produse alimentare și materii prime agricole. Importurile au scăzut ușor (-0,4%), ceea ce a condus la o reducere semnificativă a deficitului comercial cu aproape 19% față de decembrie 2024. Aceste evoluții sugerează că sectorul extern va continua să fie un pilon important de susținere a economiei și în primele luni ale lui 2026.

Inflația ne dă în continuare bătăi de cap

Rata anuală a inflației IPC a scăzut marginal la 9,69%, însă inflația CORE2 ajustată (măsoară evoluția prețurilor excluzând componentele volatile și temporare, precum alimentele proaspete și energia. Ea reflectă tendințele subiacente ale inflației, mai stabile și mai relevante pentru politica monetară) a continuat să urce, ajungând la 8,5%, sub influența bunurilor alimentare procesate și a celor nealimentare. Presiunile de natură externă, în special importurile și cotațiile materiilor prime, continuă să influențeze dinamica prețurilor.

Politica monetară a rămas stabilă: BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, iar ratele facilităților de creditare și depozit la 7,50% și, respectiv, 5,50%. Pe piața interbancară, randamentele pe termen scurt au scăzut ușor, în timp ce cursul leu/euro s-a apreciat marginal. Dobânzile la creditele noi pentru populație și companii au înregistrat scăderi ușoare, iar randamentele depozitelor noi au rămas stabile.

La ce se ne așteptăm în 2026

Datele BNR indică o economie care, deși înregistrează reveniri punctuale în anumite sectoare, va rămâne temperată pe termen scurt. Perspectivele pentru 2026 sugerează:

• Ajustări persistente pe piața muncii și menținerea presiunilor asupra salariilor în anumite ramuri.
• Cererea internă moderată, cu consumul privat și comerțul cu amănuntul care vor continua să fie influențate de puterea de cumpărare și așteptările negative ale consumatorilor.
• Exporturile și balanța comercială ca factor de sprijin al creșterii economice.
• Menținerea inflației sub control, dar cu presiuni persistente asupra anumitor categorii de produse, în special alimentare și nealimentare.
• Politică monetară stabilă, care oferă predictibilitate, dar limitează posibilitatea unor stimulente suplimentare pe termen scurt.

În ansamblu, economia României se află într-un proces de creștere moderată, cu sectoare care recuperează treptat și cu indicatori care avertizează asupra necesității unei prudențe continue în politica fiscală și monetară.