Criza din Strâmtoarea Ormuz blochează fluxul de energie spre Asia și aruncă prețurile petrolului în aer

Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran provoacă unde de șoc în sectorul energetic global, iar Asia se conturează drept regiunea care va resimți cel mai acut impactul, potrivit analiștilor citați de CNBC. Strâmtoarea situată între Oman și Iran este o arteră vitală pentru petrolul mondial, unde circa 13 milioane de barili pe zi au tranzitat zona în 2025, adică 31% din fluxurile maritime globale de țiței, potrivit Kpler. Tensiunile au atins un punct critic după ce un comandant al Gardienilor Revoluției a anunțat închiderea Ormuz și a avertizat că orice navă va fi atacată, potrivit presei iraniene.

Impactul asupra prețurilor și livrărilor de gaze

O blocadă prelungită ar împinge prețurile petrolului și mai sus, unii analiști văd deja un potențial salt la peste 100 de dolari pe baril. Brent a urcat marți la 80 de dolari barilul, fiind cu aproape 10% mai mult de la începutul conflictului. Circa 20% din exporturile globale de gaze din Golful Persic sunt expuse, majoritatea provenind din Qatar și fiind transportate prin Ormuz.

Situația este agravată de faptul că statul Qatar, furnizor global major, a decis suspendarea producției după atacurile iraniene asupra facilităților din Ras Laffan și Mesaieed.

„Thailanda, India, Coreea de Sud și Filipine sunt cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la petrol”, transmite banca Nomura, în timp ce Malaezia ar beneficia relativ, fiind exportator de energie.

Asia de Sud și presiunea pe aprovizionare

Asia de Sud se confruntă cu cea mai acută perturbare. Qatarul și Emiratele Arabe Unite asigură 99% din importurile Pakistanului, 72% din cele ale Bangladeshului și 53% din cele ale Indiei, potrivit datelor Kpler. Bangladesh are un deficit structural major de gaze.

„Pakistan și Bangladesh nu au flexibilitatea necesară pentru a acoperi rapid lipsa, iar o perturbare ar reduce rapid cererea de energie în sectorul electric, în loc să stimuleze achizițiile spot agresive”, explică Go Katayama, analist la Kpler.

India are cea mai mare expunere combinată, deoarece peste jumătate din importurile sale de gaze sunt legate de Golful Persic, iar aproximativ 60% din importurile de țiței ale Indiei provin din Orientul Mijlociu.

Provocările pentru China și restul Asiei

Blocada ar pune la încercare securitatea energetică a Chinei, însă nivelul stocurilor oferă un tampon. China este cel mai mare importator mondial de petrol și cumpără peste 80% din exporturile Iranului, conform Kpler.

Circa 30% din importurile sale de gaze provin din Qatar, iar aproximativ 40% din petrolul importat trece prin Ormuz. Beijingul dispunea la finalul lui februarie de 7,6 milioane tone de gaze în depozite. În Japonia și Coreea de Sud, dependența de petrolul din Orientul Mijlociu este de 75%, respectiv 70%. Importurile nete de petrol ale Coreei de Sud reprezintă 2,7% din PIB.

Thailanda este cel mai expusă în calculul Nomura, cu importuri nete de petrol de 4,7% din PIB. Fiecare creștere de 10% a prețului țițeiului îi deteriorează contul curent cu aproximativ 0,5 puncte procentuale. Blocada poate deveni un șoc major pentru întreaga regiune, având efecte economice care pot dura mult peste criza actuală.