Mâncărimi la ochi și nas înfundat în fiecare toamnă. Un studiu explică de ce reacția devine tot mai puternică

Pentru milioane de oameni, schimbarea anotimpului aduce mâncărimi la ochi și nasul înfundat, iar un nou studiu ar putea explica de ce alergiile de sezon tind să se înmulțească în timp. Cercetătorii conduși de imunologul Caroline Sokol au observat, în experimente pe șoareci, că neuronii senzitivi, odată „pregătiți” de un alergen, ar reacționa mai puternic și la alții, precum acarienii din praf sau mucegaiul.

Alergiile de sezon ar putea porni de la neuronii care simt atingerea

Când corpul intră în contact cu bacterii sau viruși, sistemul imunitar dă de regulă alarma imediat. Răspunsul are un singur scop: să respingă intrusul.

Alergiile funcționează însă altfel. Potrivit imunologului Caroline Sokol, de la Ragon Institute of Mass General Brigham, ele s-ar declanșa printr-o ramură separată a sistemului imunitar. Iar boala nu apare peste noapte. Expunerea repetată la cantități mici din același alergen ar duce, treptat, la o alergie propriu-zisă.

Echipa condusă de Sokol a căutat punctul de pornire al acestor reacții în factorii din mediu. Rezultatul a surprins: neuronii senzitivi, adică celulele nervoase care ne dau simțul tactil.

Într-un interviu pentru The Washington Post, cercetătoarea a explicat că acești neuroni ar fi printre primii care comunică cu partea sistemului imunitar implicată în alergii. Mai mult, ar reacționa ei înșiși la contactul cu alergenii.

„Neuronii senzitivi reacționează direct la alergeni provocând o senzație de mâncărime”, a declarat Sokol.

Cercetătorii au pornit de la ideea unei „memorii” a neuronilor

Rămânea totuși o întrebare fără răspuns: cum se construiește această reacție în timp. Până la studiul publicat recent de Sokol și colegii săi în revista Cell, mecanismul nu este încă clar.

Așa că echipa a creat un model de laborator care să testeze o idee de pornire. Imunologul a rezumat-o într-o singură întrebare.

„Ipoteza a fost simplă: ce-ar fi dacă neuronii ar dezvolta o «memorie» a acestui alergen?”, a precizat cercetătoarea.

Un singur alergen ar putea deschide calea spre alergii multiple

Pentru experiment, cercetătorii au expus șoareci la mai mulți factori declanșatori. Printre ei, papaina, o substanță extrasă din papaya, și alergenii proveniți de la acarienii din praful de casă. Ulterior, au urmărit cum reacționează neuronii senzitivi ai animalelor.

După aceste expuneri, mitocondriile din neuroni au intrat într-o stare de sensibilizare și vigilență crescută. Mitocondriile sunt structuri minuscule care produc energia de care au nevoie celulele. La un nou contact cu alergenii, celulele au declanșat un răspuns imunitar mai puternic, iar mâncărimea a fost mai intensă.

Mai mult, efectul nu s-a limitat la alergenul inițial. Șoarecii expuși la început la papaină au reacționat mai puternic și la acarieni și la mucegaiuri.

Rezultatele sugerează că mecanismul ar putea duce, în timp, la o gamă largă de alergii. Adică ar putea explica de ce mulți oameni ajung să fie alergici la substanțe foarte diferite.

„Orice factor capabil să activeze aceeași cale biologică declanșează acest răspuns bazat pe memorie”, a punctat Sokol.

Echipa testează acum dacă procesul poate fi inversat

Rezultatele obținute pe șoareci ar fi relevante și pentru oameni, potrivit lui Sébastien Talbot. Neuroimunologul de la Universitatea Queen’s din Kingston, Ontario, nu a participat la studiu. El invocă însă asemănările fiziologice cunoscute dintre cele două specii.

Referitor la lucrare, Talbot a afirmat că aceasta demonstrează că neuronii „joacă un rol central în declanșarea imunității alergice”. Specialistul a mai arătat că un mecanism asemănător a fost observat la șoareci și în cazul durerii cronice. Și acolo, neuronii senzoriali ar putea fi „pregătiți” să producă un răspuns imun exagerat, cu o inflamație dureroasă, scăpată de sub control.

Între timp, Sokol și colegii săi încearcă să afle cum se instalează exact această sensibilizare. Vor să identifice și factorii care determină dacă alergia ajunge, până la urmă, să se manifeste.

Cercetarea a scos deja la iveală o proteină din mitocondrii care ar avea un rol central în proces. Iar descoperirea deschide posibilitatea unor medicamente care să țintească direct mecanismele din spatele alergiilor.

„Putem inversa acest proces? Acestea sunt aspecte importante pe care le testăm”, a adăugat imunologul.