Alerta de la vârful Guvernului despre ținta de deficit și criza energetică care pândește România

Economia României se află într-un punct critic în care obiectivele asumate în fața partenerilor europeni se lovesc de realitatea dură a conflictelor de la graniță și a piețelor internaționale instabile. Vicepremierul Tanczos Barna a tras un semnal de alarmă privind dificultatea de a menține deficitul bugetar în limitele stabilite, invocând presiunile uriașe care vin din zona militară și socială. Contextul global actual forțează autoritățile să prioritizeze sprijinul pentru cetățenii vulnerabili în detrimentul unei discipline fiscale rigide care ar putea bloca funcționarea statului în perioade de instabilitate.

Provocările deficitului bugetar în context de război

Menținerea pragului de 6,2% agreat cu oficialii de la Bruxelles devine o misiune aproape imposibilă pentru Guvern. Tanczos Barna subliniază că flexibilitatea este esențială atunci când cheltuielile statului cresc neprevăzut din cauza crizelor externe.

„Ţinta este 6,2, ţinta recomandată de Comisie. Foarte greu să ne încadrăm în acest 6,2 în condiţiile în care toată lumea trebuie să înţeleagă, şi Comisia Europeană, pentru că într-o criză, cu războaie, într-o criză nu doar cu potenţial efect economic, dar militară, nu poţi să fii foarte rigid în momentul în care te uiţi la deficit şi te uiţi la anumite costuri ale bugetului, ale statului, care vin practic să ajute persoanele vulnerabile în asemenea situaţii”, a declarat Tanczos Barna.

Această perspectivă indică faptul că România ar putea renegocia anumiți parametri fiscali pentru a face față nevoilor stringente de securitate și protecție socială.

Amenințarea unei noi crize energetice globale

Pe lângă problemele legate de buget, prețurile la energie reprezintă celălalt mare inamic al stabilității economice. Creșterea costurilor resurselor pe piețele internaționale are un efect de domino care alimentează inflația și pune presiune pe consumatorii finali.

„Eu sper în continuare să fie doar un efect de moment şi în câteva zile, o săptămână, două, lucrurile să se reaşeze. Altfel nu doar România, toată lumea o să aibă de suferit şi nu-şi doreşte nimeni. Nu cred că cineva îşi doreşte ca Uniunea Europeană să se confrunte iarăşi cu o criză energetică. Nici Statele Unite nu vor criză energetică, nici Orientul Mijlociu nu vrea ca acele resurse energetice să fie blocate şi capacităţile de producţie sau de transport să fie, practic, anihilate pe termen lung”, a explicat vicepremierul.