Salarii salvate prin lege: statul plătește restanțele coloșilor Liberty Galați și Damen Mangalia

Presiunea uriașă exercitată de cele peste 7.500 de insolvențe din 2025 forțează Executivul să modifice radical mecanismul de plată a creanțelor salariale. Ministerul Muncii propune, printr-un proiect de act normativ, diferențierea perioadelor de plată: de la 5 luni pentru firmele obișnuite, la un an calendaristic întreg pentru operatorii de interes național. Măsura elimină vidul legislativ ce bloca plățile către angajații de la fostul Sidex sau Mangalia, și transferă responsabilitatea fiscală direct către agențiile statului, transformând birocrația anterioară într-un proces de plată netă, „la sursă”.

Schimbările preconizate vizează mai multe aspecte esențiale

Perioade diferențiate pentru plata salariilor restante
Una dintre modificările-cheie prevăzute în proiect, care vizează modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1850/2006, se referă la perioadele pentru care salariații pot primi creanțele salariale din Fondul de garantare, diferențiate în funcție de tipul angajatorului. Astfel, angajații firmelor aflate în insolvență sau concordat preventiv vor putea primi salarii restante pentru o perioadă de cinci luni consecutive. Pentru operatorii economici de interes strategic aflați în insolvență, perioada se extinde la 12 luni, iar pentru cei aflați în concordat preventiv, la șase luni. Această diferențiere răspunde necesității de a proteja mai bine angajații companiilor cu rol strategic în economie, care pot avea impact major asupra pieței și ocupării forței de muncă.

Procedura de identificare a operatorilor strategici și rolul instituțiilor
Normele metodologice stabilesc și modul de identificare și desemnare a operatorilor economici de interes strategic. Ministerul Muncii, împreună cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, va analiza criteriile economice și sociale pentru a decide care companii intră în această categorie și va aviza proiectul de hotărâre de Guvern. Această procedură are rolul de a asigura transparență și predictibilitate, prevenind interpretările arbitrare și garantând protecția angajaților celor mai sensibili sectoare.

Clarificarea obligațiilor fiscale și a contribuțiilor sociale
Noile norme definesc clar modul în care se calculează și se virează contribuțiile sociale și impozitul pe venit pentru salariile achitate prin Fondul de garantare. Agențiile teritoriale vor prelua rolul de plătitor la sursă, ceea ce înseamnă că salariații primesc sumele nete, iar statul recuperează contribuțiile direct din Fond. Această clarificare elimină confuziile care existau în practica anterioară și asigură respectarea obligațiilor fiscale fără să pună presiune suplimentară pe angajatorii aflați în dificultate.

11:14, 19.02.2026 • ACTUALITATE

Pe ultima sută de metri, Guvernul introduce proiectul care rezolvă salariile restante de la Liberty Galați

14:21, 18.02.2026 • ACTUALITATE

Una dintre cele mai importante platforme industriale din România ar putea ajunge la fier vechi

Actualizarea modului de depunere a cererilor și a documentelor necesare
Noile reguli extind și detaliază procedura de depunere a cererilor pentru plata salariilor restante, inclusiv pentru angajatorii aflați în concordat preventiv. Lista documentelor justificative este actualizată, iar termenele de soluționare sunt clarificate, pentru a elimina blocajele administrative care, anterior, întârziau plata drepturilor salariaților.

Răspunderea administratorilor concordatari
Administratorii concordatari ai angajatorilor aflați în procedură de concordat preventiv vor fi direct responsabili pentru corectitudinea situațiilor creanțelor salariale. Aceasta include verificarea exactității datelor și completarea corectă a documentației, responsabilitate care întărește controlul asupra modului în care fondurile publice sunt folosite pentru protecția salarială.

Motivele reale ale modificării

Deși nota de fundamentare prezintă proiectul ca o simplă corelare a normelor metodologice cu modificările legislative, evenimentele din economia reală din 2025–2026 arată că Guvernul a reacționat la presiune socială și probleme concrete ale angajaților:

• Liberty Galați: combinatul siderurgic – fosta platformă Sidex – este în concordat preventiv din 2025, cu activitatea oprită și datorii uriașe. Angajații nu și-au primit salariile de luni de zile și au organizat proteste publice. Situația a evidențiat limitele legislației anterioare, care nu permitea accesul la Fondul de garantare pentru angajații aflați în concordat preventiv. Modificările legislative și noile norme metodologice au fost adoptate pentru ca acești salariați să poată primi banii cuvenți.
• Alte companii strategice: peste 5.000 de angajați de la operatori precum Damen Mangalia sau Romaero vor beneficia de protecție salarială extinsă. Acest lucru arată că modificările nu se aplică doar unui caz izolat, ci reflectă o tendință clară de protecție a angajaților din industrii strategice critice pentru economie și ocuparea forței de muncă.
• Lacune legislative evidente: în 2025, angajații aflați în procedura de concordat preventiv nu aveau drept legal să acceseze Fondul de garantare, lăsând mii de oameni fără protecție, deși aceștia contribuiau la fond. Presiunea socială și mediatizarea situațiilor au evidențiat nevoia urgentă de corecție legislativă.
• Trend general al insolvențelor: în 2025 s-au înregistrat peste 7.500 de insolvențe, cu un număr record de proceduri de concordat, iar în ianuarie 2026 insolvențele au crescut cu 36% comparativ cu ianuarie 2025. Creșterea numărului de angajatori aflați în dificultate economică a amplificat riscul ca salariații să rămână fără salarii, generând necesitatea urgentă de adaptare a legislației și a normelor metodologice.

Nota-de-fundamentare-04-03-2026