Războiul din Iran lovește economiile dependente de energie. Europa și Asia, mai expuse decât SUA

Criza petrolului provocată de războiul din Iran începe să zguduie economia globală, iar primele semne se văd deja în piețele energetice. În doar câteva zile, prețurile petrolului și gazelor au explodat, iar economiile dependente de importuri, în special cele din Europa și Asia, sunt cele mai expuse la șocul energetic.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, impactul conflictului este resimțit diferit în lume. În timp ce Statele Unite vor simți creșterea prețurilor la benzină, avantajul unei producții interne masive de energie atenuează o parte din efecte. Pentru Europa și o mare parte din Asia, situația este însă mult mai complicată.

Șocul energetic care se propagă în economie

Escaladarea conflictului din Iran a declanșat o reacție imediată pe piețele energetice. Prețul petrolului Brent a crescut cu aproape 30% într-o singură săptămână, în timp ce prețurile gazelor naturale din Europa au urcat cu peste 60%.

Aceste creșteri sunt alimentate în principal de temerile legate de posibile perturbări ale transportului de energie prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru petrol și gaze din lume. O mare parte din exporturile energetice ale statelor din Golf trec prin acest coridor strategic.

10:01, 05.03.2026 • Energie

România, pe noua hartă a energiei: UE pune pe listă cablul submarin din Marea Neagră

19:12, 04.03.2026 • Internațional

Ce poate învăța Europa din primele zile ale războiului din Orientul Mijlociu

Pe lângă riscurile logistice, investitorii iau în calcul și posibile scăderi ale producției în Orientul Mijlociu, o regiune care furnizează o parte semnificativă din energia globală.

Economiștii avertizează că prețurile mai mari la energie se vor reflecta rapid în întreaga economie. Energia este un factor esențial de producție, iar scumpirea ei se transmite în lanț: de la transport și industrie până la prețurile alimentelor și serviciilor.

„SUA sunt izolate, dar nu imune la pagube”, a declarat James Knightley, economist la banca ING, subliniind că toate economiile vor resimți într-o anumită măsură efectele scumpirii energiei.

SUA, avantajul unei superputeri energetice

În ultimele două decenii, Statele Unite au devenit una dintre cele mai mari puteri energetice ale lumii. Exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze, în special prin tehnologia fracturării hidraulice, a transformat radical balanța energetică a țării.

Din 2017, SUA sunt exportator net de gaze naturale, iar din 2020 au devenit exportator net de petrol. Această poziție le oferă un avantaj major în perioadele de criză energetică.

Pe de o parte, prețurile mai mari ale petrolului și gazelor aduc venituri suplimentare pentru producătorii americani. Pe de altă parte, dependența relativ redusă de importuri limitează riscul unor probleme de aprovizionare.

David Aikman, șeful think-tank-ului Institutul Național de Cercetări Economice și Sociale (NIESR), explică faptul că scumpirea energiei produce un efect de redistribuire între state.

„Toată lumea va avea o situație mai proastă, deoarece s-a scumpit un factor esențial de producție. Dar impactul va fi inegal între țări”, a spus acesta.

În cazul Statelor Unite, creșterea prețurilor poate chiar susține sectorul energetic intern, ceea ce atenuează o parte din efectele negative asupra economiei.

Europa, vulnerabilă din cauza gazelor

Pentru economiile europene, situația este mult mai dificilă. Spre deosebire de SUA, multe state din Europa depind în mare măsură de importurile de energie, în special de gaze naturale.

Creșterea prețurilor la gaze a fost chiar mai abruptă decât cea a petrolului, iar acest lucru creează presiuni suplimentare asupra economiilor europene.

Țări precum Italia, Germania sau Regatul Unit, unde gazele au un rol important în producerea energiei și în industrie, sunt printre cele mai expuse la noul șoc energetic.

O analiză realizată de Oxford Economics asupra a 15 economii arată că Italia ar putea fi una dintre cele mai afectate. Potrivit estimărilor, inflația din trimestrul al patrulea al acestui an ar putea crește cu peste un punct procentual față de prognozele anterioare.

La nivelul zonei euro și al Regatului Unit, impactul ar putea însemna o creștere de peste 0,5 puncte procentuale a inflației.

Scumpirea energiei are efecte directe asupra gospodăriilor, prin creșterea facturilor și a prețurilor la combustibil, dar și indirecte, prin scumpirea bunurilor și serviciilor.

Asia, dependentă de importurile din Golf

Asia este o altă regiune vulnerabilă la criza energetică generată de conflictul din Iran. Mari economii precum China, India sau Coreea de Sud depind în mare măsură de importurile de petrol și gaze provenite din statele din Golf.

În cazul Chinei, aproximativ 70-75% din consumul de petrol este acoperit din importuri, iar o mare parte dintre acestea tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Această dependență face ca eventualele perturbări ale transportului de energie să reprezinte un risc major pentru economia chineză.

Totuși, China are câteva instrumente prin care poate limita impactul crizei. Autoritățile pot utiliza rezervele strategice de petrol și pot interveni în piață pentru a controla prețurile la combustibil. De asemenea, Beijingul ar putea apela la creșterea importurilor de petrol din Rusia, o alternativă care a devenit tot mai importantă în ultimii ani.

Economiștii subliniază însă că, chiar și cu aceste măsuri, dependența de importuri rămâne o vulnerabilitate structurală pentru multe economii asiatice.

Creșterea prețurilor și riscul unei noi inflații globale

Creșterea bruscă a prețurilor la energie ridică temeri privind un nou val de inflație la nivel global. Energia influențează costurile de producție în aproape toate sectoarele economiei. Atunci când petrolul și gazele se scumpesc, companiile transferă o parte din costuri către consumatori.

Această dinamică poate eroda rapid puterea de cumpărare a populației și poate încetini creșterea economică. Băncile centrale se confruntă cu o dilemă dificilă. Pe de o parte, creșterea inflației ar putea necesita menținerea dobânzilor ridicate sau chiar înăsprirea politicii monetare. Pe de altă parte, costurile mai mari ale energiei pot frâna economia, ceea ce ar cere măsuri de stimulare.

În același timp, guvernele sunt supuse presiunii de a interveni pentru a proteja consumatorii, prin subvenții sau alte măsuri de sprijin.

Câștigătorii neașteptați ai crizei energetice

În timp ce majoritatea economiilor se confruntă cu costuri mai mari, unele state ar putea beneficia de pe urma creșterii prețurilor la energie. Exportatorii majori de petrol și gaze, precum Norvegia sau Canada, ar putea vedea creșteri ale veniturilor din energie.

Analiștii de la Capital Economics arată că aceste state se află într-o poziție relativ favorabilă: pot profita de prețurile ridicate fără a fi expuse riscurilor geopolitice din Orientul Mijlociu. În plus, piețele financiare par să reflecte această diferență de impact. De la izbucnirea conflictului, bursele americane au resimțit o presiune mai mică decât unele piețe din Europa sau Asia.

Investitorii par să parieze pe faptul că economia Americii de Nord va fi mai puțin afectată de șocul energetic decât alte regiuni ale lumii.

Prețuri record la petrol și benzină

Escaladarea conflictului a dus deja la creșteri spectaculoase ale prețurilor petrolului. La începutul săptămânii, petrolul Brent – indicele internațional de referință – a ajuns la peste 116 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate a urcat la aproximativ același nivel.

Citeşte şi: Măsuri de urgență în Europa după scumpirea petrolului. Croația plafonează carburanții, Serbia oprește exporturile

Pentru piața americană, creșterea prețurilor petrolului s-a reflectat rapid în costul benzinei. Potrivit datelor AAA, prețul mediu al benzinei a ajuns la 3,32 dolari pe galon, față de 2,98 dolari cu o săptămână înainte. Aceasta reprezintă cea mai mare creștere săptămânală a petrolului american înregistrată din 1983.

Analiștii de la Goldman Sachs avertizează că, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu continuă, prețurile petrolului ar putea depăși recordurile istorice. În scenariul în care criza se prelungește, petrolul Brent ar putea depăși pragul de 147 de dolari pe baril, nivel atins în timpul crizelor energetice din 2008 și 2022.

O astfel de evoluție ar putea duce și la noi recorduri pentru prețul benzinei, inclusiv în Statele Unite.

Impactul social al scumpirii combustibililor

Creșterea prețurilor la combustibil nu afectează toate categoriile sociale în mod egal. Studiile economice arată că gospodăriile cu venituri mai mici sunt cele mai vulnerabile la scumpirea benzinei și a energiei. Acest lucru se întâmplă deoarece familiile cu venituri reduse cheltuiesc o proporție mai mare din buget pe combustibil și transport.

În plus, multe dintre locurile de muncă ocupate de aceste persoane presupun deplasări frecvente cu mașina, ceea ce amplifică impactul creșterii prețurilor. În Statele Unite, economiștii avertizează că scumpirea benzinei ar putea deveni o problemă politică majoră în contextul apropiatelor alegeri intermediare din noiembrie. Creșterea costurilor la pompă este unul dintre indicatorii economici pe care consumatorii îl resimt cel mai rapid, iar fluctuațiile prețurilor la combustibil influențează puternic percepția publică asupra economiei.