Suntem cu un pas în groapă. Planeta se apropie de limita critică a încălzirii globale

Publicat: 10 mart. 2026, 12:02, de Anamaria Ionel, în NECONVENTIONAL , ? cititori
Suntem cu un pas în groapă. Planeta se apropie de limita critică a încălzirii globale
Suntem cu un pas în groapă. Planeta se apropie de limita critică a încălzirii globale

Încălzirea globală se apropie rapid de limita stabilită de comunitatea internațională pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Potrivit datelor publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, temperatura medie globală înregistrată în februarie 2026 a fost cu 1,49°C mai mare față de nivelurile preindustriale, cu doar 0,1°C sub pragul critic de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

Specialiștii avertizează că planeta se apropie tot mai mult de această limită considerată esențială pentru stabilitatea climatică globală.

Februarie, printre cele mai calde luni din istorie

Datele Copernicus arată că februarie 2026 a fost a cincea cea mai caldă lună februarie înregistrată vreodată. Temperaturile ridicate au fost însoțite de fenomene meteorologice extreme în mai multe regiuni ale lumii.

Europa de Vest s-a confruntat cu precipitații abundente și inundații pe scară largă, în timp ce întinderea gheții marine din Arctica a ajuns la al treilea cel mai mic nivel înregistrat vreodată pentru această perioadă.

Evenimentele extreme au afectat nu doar Europa, ci și alte regiuni ale lumii, unde furtunile și ploile puternice au provocat distrugeri semnificative.

Obiectivul Acordului de la Paris, tot mai greu de atins

Acordul de la Paris, semnat în 2015, stabilește ca obiectiv limitarea încălzirii globale la maximum 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Depășirea acestui prag ar putea duce la efecte climatice mult mai severe, inclusiv creșterea nivelului mărilor, fenomene meteo extreme mai frecvente și pierderi semnificative ale biodiversității.

Cu toate acestea, Organizația Națiunilor Unite avertizează că șansele ca această limită să fie respectată sunt „practic zero”, având în vedere ritmul actual al încălzirii globale.

Furtuni puternice și inundații în Europa

Iarna anului 2026 a adus mai multe furtuni intense în Europa. Sistemele meteorologice Leonardo, Pedro și Nils au fost descrise de serviciul meteorologic francez Meteo-France ca având o forță neobișnuită.

Franța, Spania și Portugalia s-au confruntat cu inundații severe, iar fenomene similare au afectat și alte regiuni ale lumii, inclusiv Maroc, Mozambic și Botswana. În unele zone, furtunile au provocat pierderi de vieți omenești și distrugeri semnificative ale locuințelor și infrastructurii.

O Europă împărțită climatic

Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), explică faptul că Europa a fost divizată din punct de vedere climatic în această iarnă.

În timp ce Scandinavia și Europa de Est au înregistrat temperaturi mai scăzute decât media, Europa de Vest și de Sud au experimentat condiții mai calde și precipitații abundente.

Unul dintre factorii principali a fost deplasarea curentului polar jet stream mai spre sud în timpul iernii. Combinat cu așa-numitele „râuri atmosferice” de aer umed, fenomenul a favorizat ploi intense, inundații și alunecări de teren, în special în Peninsula Iberică și în vestul Franței.

Cercetătorii avertizează asupra fenomenelor extreme

Specialiștii spun că aceste fenomene ar putea deveni tot mai frecvente în anii următori.

Dr. Michael Byrne, cercetător la Universitatea din St Andrews, afirmă că este „foarte probabil” ca lumea să se confrunte cu mai multe furtuni și episoade de inundații.

Potrivit acestuia, atât iernile, cât și verile ar putea aduce cantități mari de precipitații într-un interval scurt de timp, ceea ce crește riscul de inundații și alte dezastre naturale.

În același timp, experții subliniază că tot mai multe orașe încearcă să se adapteze la schimbările climatice. Samantha Burgess arată că numărul localităților care au implementat măsuri de adaptare climatică s-a dublat din 2018, adaptarea devenind una dintre principalele strategii în fața schimbărilor climatice.