Industria orezului din Europa reclamă pierderea competitivității în fața importurilor din afara UE
Sectorul orezului din Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, pe fondul presiunilor economice și comerciale tot mai puternice. Organizațiile din domeniu avertizează că, fără măsuri rapide de protejare a producției interne, cultura orezului ar putea deveni neviabilă în Europa, ceea ce ar avea efecte economice și sociale semnificative în mai multe state membre.
Reprezentanții industriei atrag atenția că situația actuală este determinată de o combinație de factori, de la creșterea costurilor de producție și standardele stricte de mediu impuse fermierilor europeni, până la majorarea importurilor provenite din țări terțe, unde producția este mai ieftină.
Importurile masive, principala sursă de presiune
Organizația agroalimentară europeană Copa-Cogeca semnalează că importurile de orez în Uniunea Europeană au ajuns la aproximativ 1,7 milioane de tone. O mare parte din aceste cantități intră pe piața comunitară cu taxe vamale reduse sau chiar zero, în baza acordurilor comerciale existente.
Potrivit reprezentanților sectorului, această situație creează un dezechilibru major pe piață, deoarece producătorii europeni sunt nevoiți să concureze cu orez provenit din regiuni unde costurile de producție sunt mult mai mici. În consecință, prețurile la orezul nedecorticat au scăzut, afectând veniturile fermierilor și stabilitatea economică a companiilor implicate în lanțul de producție și procesare.
Copa-Cogeca, alături de Federația Morarilor Europeni de Orez și Consiliul Național al Orezului din Italia (Ente Nazionale Risi), solicită autorităților europene adoptarea unor măsuri mai ferme pentru protejarea sectorului. Organizațiile susțin că ajustarea taxelor vamale ar putea contribui la restabilirea unei concurențe echitabile.
Costuri de producție tot mai ridicate
Pe lângă presiunea importurilor, fermierii europeni se confruntă cu creșterea constantă a costurilor de producție. Respectarea unor standarde stricte de mediu și de siguranță alimentară, considerate printre cele mai exigente la nivel global, implică investiții suplimentare și cheltuieli operaționale mai mari.
Reprezentanții industriei afirmă că aceste cerințe, deși necesare pentru protejarea mediului și a consumatorilor, afectează competitivitatea producătorilor europeni în raport cu competitorii din afara Uniunii. În acest context, organizațiile din sector solicită o reanalizare a instrumentelor comerciale existente și o reacție mai rapidă din partea autorităților atunci când importurile cresc brusc și destabilizează piața.
Reorientarea producției și riscul supraproducției
Pentru a face față schimbărilor de pe piață, unii producători europeni au început să își adapteze strategiile agricole. Tot mai mulți fermieri se orientează către soiurile Japonica, considerate tradițional mai stabile din punct de vedere comercial.
Totuși, experții avertizează că această tendință ar putea genera, în timp, o supraproducție pe acest segment, ceea ce ar duce la noi dezechilibre și la scăderea prețurilor. Astfel, schimbările din structura producției ar putea crea provocări suplimentare pentru sector, în loc să ofere o soluție pe termen lung.
Cereri pentru revizuirea politicilor comerciale
Organizațiile din domeniu solicită revizuirea structurii taxelor din cadrul Tarifului Vamal Comun, astfel încât acestea să reflecte mai bine realitățile pieței. Reprezentanții industriei consideră că protejarea competitivității sectorului de procesare și a valorii adăugate generate în cadrul lanțului alimentar european ar trebui să devină o prioritate pentru decidenți.
De asemenea, producătorii cer o reevaluare a mecanismelor de salvgardare asociate regimului comercial SPG/EBA. Potrivit acestora, pragurile de activare a acestor instrumente ar trebui ajustate pentru a permite intervenții mai rapide în situațiile în care importurile cresc brusc și perturbă echilibrul pieței.
În același timp, reprezentanții sectorului subliniază necesitatea consolidării principiului reciprocității în comerțul internațional. Aceștia solicită întărirea controalelor la frontieră și aplicarea strictă a standardelor europene de mediu și siguranță alimentară pentru produsele importate din afara Uniunii.
Turbulențe pe piața globală a orezului
Dificultățile cu care se confruntă sectorul orezului din Europa sunt amplificate și de evoluțiile de pe piața globală. Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și conflictul dintre Israel și Iran au generat incertitudini majore în comerțul internațional cu orez.
India, cel mai mare exportator mondial, responsabilă pentru aproximativ 40% din livrările globale, se confruntă cu dificultăți în organizarea transporturilor și cu creșterea costurilor de asigurare și logistică. Potrivit reprezentanților Asociației Exportatorilor de Orez din India, livrările de orez basmati către Iran au fost suspendate de la începutul conflictului, ceea ce a creat noi perturbări în fluxurile comerciale și a sporit volatilitatea pieței.