Cine sunt cei șapte magnifici ai parchetelor: oamenii pe care Nicușor Dan îi trimite să sperie Estul infracțional

După o procedură lungă, tensionată și însoțită de zvonuri despre veto-uri, influențe și numiri „de partid”, Cotroceniul a făcut în sfârșit mișcarea așteptată de tot sistemul judiciar: Nicușor Dan a semnat șapte dintre numirile pentru vârful Ministerului Public, DNA și DIICOT și a blocat un singur nume.

O mișcare îndelung așteptată, după săptămâni de speculații și război de culise

Dincolo de jocul politic, decizia pune pe masă o nouă garnitură de șefi și adjuncți care vor controla marile dosare de corupție, crimă organizată, droguri, evaziune și securitate națională penală. Singura propunere respinsă a fost cea a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de adjunct la DIICOT.

Cristina Chiriac, noul procuror general: o numire peste un aviz negativ greu

Cristina Chiriac vine din poziția de procuror-șef al DNA Iași și a fost, încă de la începutul procedurii, unul dintre numele cele mai disputate. A candidat pentru funcția de procuror general din această poziție și a ajuns la Cotroceni după ce Secția pentru procurori a CSM i-a dat aviz negativ, cu 5 voturi împotrivă și unul singur pentru.

În presă, numele ei a fost legat inclusiv de dosarul Dumitru Buzatu și de alte cauze grele instrumentate la Iași. Cu alte cuvinte, nu este un nume anonim, ci o numire asumată în ciuda unei opoziții serioase venite din CSM.

Marius Voineag, mutat la Parchetul General: de la șefia DNA la rangul doi din Ministerul Public

Marius Voineag era până acum procuror-șef al DNA și a candidat pentru funcția de adjunct al procurorului general. În cazul lui, CSM nu a reușit să dea nici aviz pozitiv, nici aviz negativ: votul s-a blocat la 3 la 3, inclusiv după reluare.

Asta face din numirea lui o mutare interesantă: nu a fost respins, dar nici validat limpede de Secția pentru procurori. E însă unul dintre cele mai vizibile nume din lot, tocmai pentru că vine din fruntea anticorupției și pentru că mutarea lui arată că Nicușor Dan nu a vrut o schimbare totală de generație, ci și o redistribuire a unor oameni deja foarte sus în sistem.

Viorel Cerbu, noul șef DNA: omul din interior care a trecut cel mai curat prin procedură

Ioan-Viorel Cerbu este, probabil, cea mai puțin controversată dintre marile numiri. Era deja procuror-șef adjunct al DNA, prin delegare, iar ministrul Justiției l-a propus oficial pentru conducerea direcției. Potrivit Digi24, Cerbu a intrat în magistratură în 1996, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, și are un traseu lung în zona parchetelor, inclusiv în DNA.

A primit aviz pozitiv de la CSM pentru șefia direcției și s-a prezentat public drept un om care vrea ca DNA să funcționeze ca „ultima redută” în lupta anticorupție. Asta îl face, dintre toți, cel mai apropiat de ideea unei continuități profesionale fără scandal procedural major.

Marius-Ionel Ștefan, adjunct DNA: procurorul de teritoriu urcat la centru

Marius-Ionel Ștefan vine de la conducerea DNA Pitești, unde fusese reconfirmat recent pentru încă trei ani. În martie, CSM i-a dat aviz pozitiv pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA, cu 5 voturi pentru și unul împotrivă.

Asta îl așază în categoria numirilor validate destul de clar de sistem. Profilul lui e mai puțin spectaculos mediatic, dar tocmai de aici vine greutatea lui: nu e un nume crescut prin televiziuni, ci un procuror de structură teritorială împins în eșalonul central după ce a fost deja confirmat profesional la Pitești.

Marinela Mincă, celălalt adjunct DNA: numită în ciuda opoziției CSM

Marinela Mincă era șefa Secției judiciare a DNA și a intrat în cursă pentru unul dintre cele două posturi de adjunct. Public, ea s-a remarcat în procedură prin accentul pus pe digitalizare, ECRIS și reorganizarea internă a direcției.

Totuși, CSM i-a dat aviz negativ, cu un singur vot pentru și cinci împotrivă. Cu toate acestea, ministrul Justiției a rechemat-o la un nou interviu, a menținut-o în pachet, iar Nicușor Dan a numit-o. Asta o transformă într-una dintre cele mai clar asumate numiri peste rezistența CSM.

Codrin-Horațiu Miron, noul șef DIICOT: omul drogurilor și al Vestului judiciar

Codrin Miron vine din vestul țării și are un profil profesional mult mai conturat decât l-ar lăsa să pară relativa lui discreție publică. A condus Biroul Teritorial Arad, apoi Serviciul Teritorial Timișoara al DIICOT, iar presa a notat că are peste două decenii de experiență în structura de combatere a crimei organizate.

În interviul pentru șefia DIICOT a promis „o ofensivă totală” împotriva drogurilor și a criticat chiar instituția pe care urma s-o conducă, spunând că DIICOT a comunicat slab și a fost prea departe de cetățean.

Mai mult, în cariera lui apare și un dosar sonor, în care s-au făcut percheziții inclusiv la un sediu SRI din Arad. Este, probabil, numirea cu cel mai puternic profil operațional pur.

Alex Florența, adjunct la DIICOT: fostul procuror general coboară, dar nu iese din joc

Alex Florența era procurorul general al României și a candidat, surprinzător pentru mulți, pentru un post de adjunct la DIICOT. Nici în cazul lui CSM nu a reușit să formeze o majoritate clară: votul a rămas la 3 la 3. Cu toate acestea, propunerea a mers mai departe și a fost validată de președinte.

Public, Florența și-a legat finalul de mandat de temele atacurilor hibride, ale ingerințelor ruse și ale securității naționale în sens penal. Numirea lui sugerează limpede că Nicușor Dan n-a vrut o ruptură radicală de vechea conducere, ci o repoziționare a unor piese grele în alte unghiuri ale sistemului.

Ce spune, de fapt, această listă

Lista nu arată o revoluție pură și simplă. Arată un amestec de continuitate, promovări din interior și câteva numiri făcute peste rezervele serioase ale CSM.

Trei oameni au trecut mai curat prin procedură — Viorel Cerbu, Marius-Ionel Ștefan și Codrin Miron.

Alții au fost împinși înainte în ciuda unor avize negative sau a unor blocaje — Cristina Chiriac, Marinela Mincă, Marius Voineag și Alex Florența.

Iar un singur nume a fost lăsat în afara pachetului: Gill-Julien Grigore-Iacobici.

Pe scurt, Nicușor Dan a transmis că nu vrea nici să lase CSM să decidă totul, nici să arunce în aer întreaga arhitectură existentă. A preferat o formulă mixtă, care va fi judecată foarte repede nu după CV-uri, ci după dosare.

De pus pe rănile unui sistem extrem de controversat

Românii nu vor ține minte prea mult timp toate aceste nume.

Vor ține minte însă altceva:

dacă DNA se mișcă din nou în marile dosare, dacă DIICOT lovește serios rețelele de droguri și evaziune și dacă Parchetul General încetează să mai pară o instituție greoaie, mai mult administrativă decât ofensivă.

Acolo începe adevărata probă a celor șapte magnifici. Restul, deocamdată, e doar ceremonia instalării.