Românii strâng cureaua: 8 din 10 taie cheltuielile neesențiale. La ce renunţă
Românii intră într-o nouă etapă de prudență financiară, în care fiecare cheltuială este atent analizată, iar deciziile de consum sunt tot mai bine cântărite. În contextul creșterii costului vieții și al incertitudinilor economice, comportamentul financiar se schimbă vizibil, iar prioritățile se mută tot mai mult către economisire și stabilitate.
Cheltuielile neesențiale, primele eliminate
Datele unui sondaj realizat de tbi bank arată că peste 77% dintre români au decis să reducă drastic cheltuielile neesențiale. În paralel, aproape 57% dintre respondenți spun că au amânat achiziții importante, semn că presiunea financiară îi determină să adopte o strategie de consum mai conservatoare.
Această tendință reflectă o schimbare clară de comportament, în care cheltuielile sunt prioritizate strict, iar deciziile impulsive sunt tot mai rare.
Stabilitate fragilă pentru majoritatea populației
Imaginea generală indică o situație financiară delicată. Aproape 40% dintre respondenți consideră că situația lor este stabilă, dar mai slabă decât în anul precedent, în timp ce aproape un sfert spun că nu s-au produs schimbări semnificative.
În același timp, peste 13% dintre români declară că se confruntă cu dificultăți financiare mai mari decât anul trecut, ceea ce indică o presiune în creștere asupra unei părți importante a populației.
„Observăm o schimbare clară în comportamentul financiar al românilor. Oamenii devin tot mai prudenți și mai atenți la modul în care își gestionează bugetele, deciziile de consum sunt din ce în ce mai bine cântărite, iar prioritizarea cheltuielilor esențiale devine o normă”, a declarat Ionuț Sabadac, reprezentant al tbi bank.
Creșterea costului vieții, principala problemă
Majoritatea respondenților indică presiuni constante asupra bugetului personal. Peste 63% spun că principala provocare este creșterea costului vieții, în timp ce 46,6% menționează stagnarea sau instabilitatea veniturilor.
De asemenea, peste 42% dintre participanți la sondaj vorbesc despre cheltuieli neprevăzute, care afectează semnificativ echilibrul financiar.
Citeşte şi: Ce economii ar trebui să aibă o familie din România, pentru a supraviețui pierderii veniturilor
Aceste factori contribuie la o situație în care veniturile nu mai reușesc să țină pasul cu cheltuielile, iar planificarea financiară devine tot mai dificilă.
Veniturile acoperă cheltuielile la limită
Capacitatea de a face față cheltuielilor curente este redusă pentru o mare parte dintre români. Aproape 48% spun că veniturile le acoperă cheltuielile lunare doar la limită, în timp ce aproape 30% reușesc să economisească.
În același timp, 41% dintre respondenți declară că incertitudinile economice le influențează planurile financiare, iar peste 21% spun că îngrijorările legate de bani le afectează frecvent deciziile.
Rezistență redusă în fața șocurilor financiare
Nivelul de reziliență financiară rămâne scăzut. Aproape 29% dintre români spun că ar putea face față pierderii principalei surse de venit pentru doar 1–3 luni, în timp ce peste 23% estimează că ar rezista între 3 și 6 luni.
În ceea ce privește accesul la finanțare, aproape jumătate dintre respondenți afirmă că nu au utilizat instrumente de creditare în ultimul an. Cu toate acestea, peste 26% au apelat la carduri de credit sau descoperit de cont pentru a-și acoperi cheltuielile.
Venituri mai mari și economii, principalele soluții
Pentru majoritatea românilor, siguranța financiară depinde în primul rând de creșterea veniturilor. Peste 42% consideră că un salariu mai mare sau un loc de muncă mai bine plătit ar reprezenta cea mai eficientă soluție.
În același timp, aproape 29% spun că un fond de rezervă consistent ar putea face diferența în situații neprevăzute, iar peste 21% cred că investițiile care generează venituri suplimentare ar contribui la stabilitatea financiară pe termen lung.
Sondajul a fost realizat online în luna aprilie, pe un eșantion de peste 1.100 de utilizatori din România, majoritatea angajați în mediul privat și cu venituri nete de peste 4.000 de lei.