Anca Dragu: Cum încearcă Republica Moldova să țină inflația sub control și să câștige încrederea investitorilor

Republica Moldova traversează una dintre cele mai importante perioade de transformare economică din ultimii ani, iar stabilitatea financiară devine una dintre mizele centrale ale parcursului european al țării. Într-un interviu acordat la Dialogurile Puterii, Anca Dragu a explicat cum încearcă instituția pe care o conduce să țină sub control inflația, să consolideze moneda națională și să transmită investitorilor un semnal de credibilitate.

„Funcția de guvernator implică o foarte mare responsabilitate și o muncă complexă”, a declarat aceasta, subliniind că banca centrală gestionează domenii esențiale pentru orice economie: stabilitatea prețurilor, supravegherea sistemului bancar, zona financiar-nebancară, asigurările, sistemele de plăți și infrastructura pieței de capital.

Inflația, primul test al stabilității

Pentru orice bancă centrală, lupta cu inflația rămâne principalul examen de credibilitate. În cazul Republicii Moldova, ținta oficială este de 5%, iar în prezent inflația se situează la 5,1%, foarte aproape de nivelul urmărit de autoritatea monetară.

10:24, 19.04.2026 • Dezvăluiri

Pe cine vrea Nicușor Dan să impună premier în locul lui Ilie Bolojan

„Am avut în 2025, în prima jumătate a anului, un puseu inflaționist dintr-o nouă rundă pe zona de energie. După jumătatea anului am reușit să intrăm pe o zonă descendentă și să revenim în coridorul țintei”, a explicat Anca Dragu.

Mesajul este relevant într-un context regional în care multe economii din Europa Centrală și de Est încă gestionează efectele șocurilor energetice și presiunilor asupra costului vieții.

Ce instrumente folosește banca centrală

Guvernatorul BNM a arătat că mecanismele utilizate sunt similare celor din Uniunea Europeană: rata de politică monetară, rezervele minime obligatorii și alte instrumente de reglaj monetar.

În prezent, rata de politică monetară în Republica Moldova este de 5%, sub nivelul din România. Diferența reflectă particularitățile fiecărei economii, dinamica prețurilor și structura piețelor financiare.

„Banca Națională nu va stabili niciodată o rată nerealistă, pentru că piața o învinge”, a punctat Anca Dragu, într-o formulare care rezumă logica disciplinei monetare.

Datorie publică mai redusă decât în România

Un alt indicator urmărit atent de investitori este nivelul datoriei publice. Iar aici, Republica Moldova pornește de la un avantaj relativ.

„Datoria publică este mult mai mică în Republica Moldova. Este undeva la aproape jumătate ca procent din PIB comparativ cu România”, a spus guvernatorul.

Diferența trebuie însă citită în context: Moldova are o structură distinctă de finanțare, cu o pondere mai mare a sprijinului venit din partea instituțiilor financiare internaționale și a programelor externe.

Încredere mai mare în moneda locală

Un semnal important pentru orice economie emergentă este gradul de utilizare a monedei naționale. În statele vulnerabile, populația preferă adesea euro sau dolarul pentru economii. În Republica Moldova, tendința pare să se schimbe.

„70% din depozite sunt în moneda națională”, a declarat Anca Dragu.

Acest indicator este cu atât mai relevant cu cât țara beneficiază de remitențe consistente din diaspora, fluxuri care intră adesea în valută. Faptul că economisirea se mută spre leul moldovenesc indică o consolidare a încrederii în politica monetară internă.

Rating mai bun, investitori mai atenți

Potrivit guvernatorului BNM, Republica Moldova a înregistrat în ultimul an și jumătate o îmbunătățire a ratingului de țară, în pofida contextului geopolitic complicat din regiune.

„Asta arată că politicile guvernamentale și cadrul macroeconomic sunt solide”, a spus Anca Dragu.

Pentru investitori, ratingul este un indicator-cheie: costuri mai mici de finanțare, percepție mai bună de risc și acces mai facil la capital.

O economie mică, dar cu semnale tot mai clare

Republica Moldova rămâne o economie modestă ca dimensiune, vulnerabilă la șocuri externe și dependentă de evoluțiile regionale. Însă mesajul transmis de banca centrală este că țara încearcă să construiască disciplină macroeconomică, predictibilitate și standarde europene.

Într-o regiune în care încrederea se câștigă greu și se pierde rapid, exact aceasta poate deveni cea mai valoroasă resursă.