Bolojan pune 12 miliarde în mișcare înaintea moțiunii: credite prin Trezorerie pentru primării și proiecte PNRR

Guvernul Bolojan a aprobat luni seară, în ultima ședință înaintea votului pe moțiunea de cenzură, două ordonanțe de urgență care pun la dispoziția autorităților locale finanțări de 12 miliarde de lei prin Trezorerie.

Ultima ședință înainte de verdictul Parlamentului

Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a explicat că mecanismul vizează accelerarea absorbției fondurilor europene și deblocarea plăților pentru proiectele finanțate prin PNRR.

10 miliarde de lei cu dobândă zero

Prima ordonanță creează cadrul prin care Trezoreria va putea oferi credite de 10 miliarde de lei, cu dobândă zero, către unitățile administrativ-teritoriale.

Banii sunt destinați proiectelor PNRR, atât pe componenta de granturi, cât și pe componenta de împrumuturi.

Scopul mecanismului este să acopere intervalul mort dintre momentul în care facturile există și momentul în care plățile efective sunt făcute.

Pe scurt, statul recunoaște că propriile proceduri sunt lente și încearcă să pună o punte financiară între primării, constructori și ministerele care decontează fondurile europene.

Termenul care apasă: 31 august

Nazare a spus că România mai are foarte puțin timp până la 31 august 2026, termenul-limită pentru finalizarea investițiilor și reformelor asumate prin PNRR.

De aceea, Guvernul creează acest mecanism „în premieră”, pentru a accelera pe ultima sută de metri plățile și pentru a crește rata de absorbție.

Este, în esență, o soluție de avarie administrativă:

dacă ministerele nu se mișcă destul de repede, Trezoreria intră temporar în joc ca să nu se blocheze proiectele în teren.

Încă 2 miliarde pentru cheltuieli neeligibile

A doua ordonanță aprobată vizează credite din Trezorerie pentru autoritățile locale, dar de această dată cu dobândă. Suma totală este de 2 miliarde de lei, destinată acoperirii cheltuielilor neeligibile sau cofinanțării unor proiecte finanțate din fonduri europene.

Acest tip de cheltuieli este adesea piatra de moară a primăriilor.

Fondurile europene acoperă o parte importantă din investiție, dar nu toate costurile.

Dacă administrația locală nu are bani pentru partea proprie, proiectul poate rămâne suspendat exact când ar trebui finalizat.

De ce nu ar afecta deficitul pe 2026

Ministrul Finanțelor a precizat că cele 12 miliarde de lei „nu afectează deficitul în acest an”, deoarece vorbim despre mecanisme de creditare prin Trezorerie, nu despre cheltuieli bugetare definitive. Banii funcționează ca o infuzie temporară de lichiditate, menită să țină proiectele în viață până când procedurile normale de decontare se închid.

Citire politică: tehnic necesar, moment sensibil

Decizia vine cu o zi înaintea moțiunii de cenzură, deci lectura politică este inevitabilă.

De la Guvern, mesajul este clar:

nu se deschide un robinet electoral, ci se salvează absorbția PNRR și se plătesc proiecte deja începute.

Pentru adversari, suma de 12 miliarde pentru primării, în ajunul votului, va fi prezentată, probabil, ca încercare de a cumpăra bunăvoință administrativă.

Adevărul trebuie judecat prin efecte:

Dacă banii merg către proiecte avansate, blocate de întârzieri birocratice, măsura are sens.

Dacă devin doar combustibil politic, discursul reformist va fi lovit exact înainte de votul decisiv.

Miza reală

Dincolo de zgomotul politic, decizia arată cât de fragil este mecanismul românesc de absorbție europeană.

Avem bani disponibili, proiecte începute și termene fixe, dar plățile se împotmolesc în proceduri.

Guvernul încearcă acum să repare prin Trezorerie ceea ce administrația nu reușește să facă la timp.

Dacă moțiunea trece, aceste ordonanțe pot rămâne una dintre ultimele mișcări importante ale Cabinetului Bolojan.

Dacă nu trece, ele devin testul unei guvernări care trebuie să demonstreze rapid că poate transforma banii europeni din promisiuni în șantiere în lucru.