Rețeaua din umbra Justiției: cum ar fi transformat procurorii Niță și Ștefan dosarele penale în instrumente de presiune, influență și afaceri

Publicat: 16 mai 2026, 07:30, de Andrei Ceausescu, în ACTUALITATE , ? cititori
Rețeaua din umbra Justiției: cum ar fi transformat procurorii Niță și Ștefan dosarele penale în instrumente de presiune, influență și afaceri
sursa foto: Colaj Info Sud-Est via George Călin / Inquam Photos

Potrivit informațiilor din ancheta instrumentată de Parchetul General, procurorii Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan sunt acuzați că ar fi construit, în jurul activității lor judiciare, un mecanism prin care persoane cercetate penal, oameni de afaceri sau reprezentanți ai unor instituții publice erau supuși unor presiuni constante pentru a accepta anumite înțelegeri avantajoase pentru cercul lor de interese. Conform documentelor analizate de jurnaliști, anchetatorii susțin că cei doi ar fi utilizat dosarele penale fie pentru a obține beneficii materiale, fie pentru a influența contracte comerciale și decizii administrative, scrie G4Media.

Potrivit anchetatorilor, persoanelor implicate li s-ar fi sugerat, explicit sau subtil, că refuzul de a da curs solicitărilor formulate de procurori putea duce la consecințe penale serioase, de la dobândirea calității de suspect până la trimiterea în judecată. În schimb, cei care acceptau condițiile impuse ar fi primit sprijin pentru obținerea unor soluții favorabile sau pentru protejarea intereselor lor financiare și de afaceri.

Dosarul este coordonat de procurorul Marius Iacob, din cadrul Parchetului General. Acesta a argumentat în fața instanței că faptele atribuite lui Niță și Ștefan indică un nivel foarte ridicat de pericol social, susținând că cei doi ar fi manifestat o atitudine incompatibilă cu funcția de magistrat și cu principiile statului de drept. Gigi Valentin Ștefan este cercetat pentru trafic de influență, iar Teodor Niță pentru abuz în serviciu și alte fapte conexe.

Anchetatorii afirmă că în activitatea celor doi procurori un rol esențial îl aveau mai mulți polițiști din cadrul IPJ Constanța – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice. Aceștia ar fi acționat ca intermediari între procurori și persoanele implicate în dosare, facilitând atât transmiterea solicitărilor, cât și relația cu instituții publice ori oameni de afaceri. Potrivit referatului, polițiștii respectivi își desfășurau activitatea chiar în sediul Parchetului Curții de Apel Constanța și erau coordonați în mod direct de Teodor Niță.

În schema descrisă de procurori apar și mai mulți avocați despre care se afirmă că ar fi avut rolul de a negocia condițiile în care urmau să fie oferite diferite avantaje materiale. Ancheta susține că aceștia intermediau discuțiile dintre persoanele interesate și procurorii cercetați, în scopul obținerii unor soluții favorabile în dosare penale.

Materialul probator cuprinde inclusiv înregistrări ambientale realizate în biroul lui Gigi Valentin Ștefan. Într-una dintre ele, potrivit procurorilor, acesta ar fi primit bani ascunși într-o pungă de cadouri oferită de omul de afaceri Daniel Learciu. După plecarea acestuia din birou, magistratul ar fi verificat conținutul pungii și ar fi ascuns suma de bani într-o borsetă. Ancheta susține că Learciu îi solicita în schimb intervenții pe lângă polițiști și alți funcționari.

Procurorii afirmă că, între 2019 și 2025, Niță și Ștefan ar fi intervenit în cel puțin șase cauze majore pentru a obține beneficii economice sau avantaje pentru apropiați. Uneori, aceștia s-ar fi sesizat din oficiu în anumite dosare, iar în alte situații ar fi preluat cauze de la parchete inferioare pentru a le controla personal.

Un episod important din referat vizează presupuse presiuni exercitate asupra conducerii Apelor Române Constanța și asupra Primăriei Năvodari. Anchetatorii susțin că scopul ar fi fost împiedicarea prelungirii contractelor pentru operatorii de plajă existenți, astfel încât anumite suprafețe să ajungă la persoane apropiate procurorilor. În același context, ar fi fost influențate și contracte ale administrației locale cu firme indicate de cercul de interese asociat celor doi magistrați.

Dosarul descrie și presupuse intervenții pentru dezvoltarea unui business cu parcuri eoliene. Conform stenogramelor, Daniel Learciu discuta cu procurorul Gigi Ștefan despre identificarea unor terenuri potrivite pentru proiecte energetice și despre posibilitatea racordării la rețeaua electrică. În acest scop ar fi fost căutate contacte la nivelul unor consilii județene, al companiei Electrica Distribuție și chiar la conducerea ANRE.

Anchetatorii susțin că cei implicați urmăreau să obțină informații privilegiate privind zonele unde proiectele eoliene ar fi putut fi aprobate sau conectate la infrastructura energetică. În stenograme apar referiri la întâlniri cu lideri politici locali și la încercări de a ajunge la persoane influente care să faciliteze demersurile administrative necesare.

Un alt capitol al anchetei se referă la relațiile dintre procurorul Ștefan și dezvoltatori imobiliari implicați în litigii privind autorizații de construcție. Potrivit documentelor, omul de afaceri Mihale Cartali îi cerea ajutorul lui Gigi Ștefan într-un conflict cu Prefectura legat de legalitatea unor construcții. În schimbul intervențiilor, discuțiile dintre cei doi includ promisiuni privind oferirea unor produse alimentare, precum ied pentru masa de Paște sau organe pentru drob.

În conversațiile interceptate, procurorul ar fi discutat inclusiv despre posibilitatea emiterii unor noi autorizații pentru clădiri contestate în instanță, sugerând că eventualele procese nu vor conduce la demolări efective. Tot în aceleași discuții apar referiri la un alt dosar penal în care era vizat un dezvoltator imobiliar bogat din Chiajna, apropiat al interlocutorului său. Procurorul ar fi verificat personal stadiul dosarului și ar fi oferit sfaturi privind strategia de apărare.

Referatul mai susține că Gigi Ștefan pretindea că are influență asupra unor procurori și judecători din Constanța, dar și posibilitatea de a „pune o întrebare” inclusiv la instanțe superioare, precum Curtea de Apel București sau Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest context, anchetatorii îl acuză că ar fi primit bani pentru a interveni în favoarea unor persoane cercetate penal.

În dosar apare și numele lui Mihai Stanciu, fost șef al DNA Constanța și actual conducător al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, audiat ca martor. Potrivit procurorilor, Gigi Ștefan trimitea frecvent persoane la Stanciu pentru rezolvarea unor probleme judiciare. Stanciu a declarat că relațiile sale cu cei doi procurori au fost strict profesionale, însă a confirmat existența unor discuții privind preluarea anumitor dosare de către Teodor Niță.

Acesta le-ar fi motivat prin dorința de a reuni cauze sau de a le lucra personal. Totodată, Stanciu a afirmat că între conducerea Parchetului Curții de Apel Constanța și cea a Parchetului Tribunalului Constanța existau tensiuni, generate inclusiv de faptul că Niță ar fi preluat dosare cu perspective de trimitere în judecată și le-ar fi închis ulterior prin soluții de clasare.

Ancheta descrie și situații în care procurorii ar fi intervenit pentru urgentarea unor dosare sensibile. Printre numele menționate se află și Horia Constantinescu, șeful Protecției Consumatorului Constanța, care ar fi solicitat sprijin pentru accelerarea cercetărilor într-o cauză care îl privea.

În cazul primarului din Medgidia, Valentin Vrabie, procurorii afirmă că ar exista indicii potrivit cărora i-ar fi fost cerută suma de 200.000 de euro pentru a obține o condamnare cu suspendare. Pentru că suma nu ar fi fost plătită, acesta ar fi primit inițial o pedeapsă cu executare, exact cum i s-ar fi transmis anterior.

De asemenea, referatul vorbește despre contracte încheiate între instituții publice și firma controlată de fosta soție a lui Gigi Ștefan. Procurorii susțin că Teodor Niță ar fi făcut presiuni asupra unor reprezentanți ai administrației locale și ai unei societăți aflate în subordinea Consiliului Local Constanța pentru a atribui contracte către această companie. În schimb, dosarele penale care vizau respectivele entități ar fi fost clasate.

Într-un alt episod, Niță este acuzat că ar fi intervenit în favoarea unui apropiat ale cărui afaceri aveau probleme privind avizele ISU. Procurorul s-ar fi prezentat personal la Inspectoratul pentru Situații de Urgență și ar fi încercat să influențeze concluziile controlului. Unul dintre martori a declarat că s-a simțit intimidat de modul în care procurorul și-a afirmat funcția și influența.

Nu în ultimul rând, anchetatorii susțin că Teodor Niță ar fi fabricat probe într-un dosar penal, deși știa că persoana vizată era nevinovată. Potrivit acuzațiilor, cauza s-ar fi finalizat printr-un acord de recunoaștere a vinovăției bazat pe informații false și pe semnături contrafăcute.