Zi cu triplă semnificație pentru ortodocși: Constantin și Elena, Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor

Peste 1,5 milioane de români își sărbătoresc joi onomastica, într-una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox. Credincioșii îi prăznuiesc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați protectorii creștinismului, iar în același timp marchează și Înălțarea Domnului, cunoscută în tradiția populară drept Ispas. Ziua are o puternică încărcătură religioasă și simbolică, fiind dedicată atât credinței, cât și comemorării eroilor neamului.

În întreaga țară au loc slujbe speciale, iar clopotele bisericilor vor răsuna la prânz în memoria celor care și-au dat viața pentru țară. Tot joi, oamenii respectă numeroase tradiții populare legate de Ispas, de la pomenirea morților și până la obiceiul de a purta leuștean pentru protecție împotriva relelor.

Sfinții Constantin și Elena, cei care au schimbat istoria creștinismului

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt considerați printre cei mai importanți protectori ai creștinismului. Împăratul Constantin cel Mare este cel care a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor și a oferit libertate religiei creștine în Imperiul Roman. Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut drept Constantin cel Mare, s-a născut în anul 272 și a fost proclamat împărat în anul 306. Un moment esențial al domniei sale a avut loc în anul 313, când a emis Edictul de la Milano, prin care creștinismul devenea religie permisă în imperiu.

Ulterior, Constantin a adoptat mai multe măsuri favorabile Bisericii creștine. A eliminat pedepsele incompatibile cu valorile creștine și a sprijinit ridicarea și restaurarea lăcașurilor de cult. În anul 321, a declarat duminica zi oficială de odihnă și sărbătoare pentru creștini. Tot el este cel care a transformat vechiul oraș Bizantium în Constantinopol, noua capitală a Imperiului Roman, inaugurată în anul 330. Orașul avea să devină pentru aproape o mie de ani unul dintre cele mai importante centre ale lumii creștine.

Sfântul Constantin cel Mare a murit la 22 mai 337, chiar în Duminica Rusaliilor, și a fost înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol.

Povestea Elenei, mama împăratului Constantin

Mama împăratului, Elena, este la rândul său una dintre cele mai respectate figuri ale creștinismului. Potrivit tradiției, ea provenea din Drepanum, localitate care ulterior a primit numele Helenopolis. Există mai multe legende legate de originile sale. Unele istorii spun că era fiica unui hangiu, în timp ce alte tradiții susțin că ar fi fost fiica unui rege britanic.

După ce fiul său a devenit împărat al Imperiului Roman, Elena a avut o influență importantă la curtea imperială și s-a implicat activ în sprijinirea Bisericii. Numele său este legat de descoperirea Sfintei Cruci pe care ar fi fost răstignit Iisus Hristos, motiv pentru care este venerată în întreaga lume creștină.

Numeroase biserici din România și din străinătate poartă hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena. Printre cele mai cunoscute se numără Catedrala Patriarhală din București, unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult dedicate celor doi sfinți.

Peste 1,5 milioane de români își sărbătoresc numele

Potrivit datelor transmise de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nu mai puțin de 1.514.907 români poartă numele Sfinților Constantin și Elena sau derivate ale acestora. Dintre aceștia, aproape un milion sunt femei. Cel mai răspândit nume este Elena, purtat de peste 800.000 de persoane. Alte nume frecvent întâlnite sunt Lenuța, Constanța, Constantina, Ela, Helena, Eleonora, Nora, Tina sau Tanța.

În cazul bărbaților, aproximativ 516.500 de români poartă nume inspirate de Sfântul Constantin. Numele Constantin este purtat de peste 400.000 de persoane, iar Costel de peste 73.000. Alte variante întâlnite sunt Costică, Costache și Tinel. Cu această ocazie, în multe localități din țară sunt organizate petreceri, mese festive și evenimente dedicate celor care își serbează ziua numelui.

Înălțarea Domnului sau Ispasul

În aceeași zi, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului, unul dintre cele mai importante momente din calendarul religios. Sărbătoarea marchează momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer, la 40 de zile după Înviere, sub privirile ucenicilor săi.

Potrivit tradiției creștine, după Înviere, Hristos s-a arătat timp de 40 de zile apostolilor și le-a dovedit că este viu. La finalul acestei perioade, le-a promis trimiterea Duhului Sfânt și s-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, lângă Ierusalim. Credincioșii se salută în această zi cu formulele „Hristos S-a Înălțat!” și „Adevărat S-a Înălțat!”.

Locul în care s-ar fi petrecut Înălțarea este considerat sfânt atât de creștini, cât și de musulmani. Pe Muntele Măslinilor există și astăzi o mică capelă în care se află o piatră despre care tradiția spune că păstrează urma piciorului lui Hristos.

Ziua Eroilor, comemorată în toate bisericile

Sărbătoarea Înălțării Domnului este legată și de Ziua Eroilor. În toate bisericile din România au loc slujbe speciale de pomenire pentru cei care s-au jertfit pentru țară. Pomenirea eroilor de Înălțare a fost decisă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române încă din anul 1920, iar ulterior această zi a fost proclamată sărbătoare națională bisericească.

La ora 12.00, clopotele bisericilor din întreaga țară vor fi trase în semn de recunoștință pentru eroii României, iar în instituțiile publice va fi păstrat un moment de reculegere. În memoria celor căzuți pentru țară, Catedrala Națională din București poartă chiar hramul Înălțării Domnului – Ziua Eroilor.

Tradiții și obiceiuri de Ispas

În tradiția populară, sărbătoarea Înălțării Domnului este cunoscută și sub numele de Ispas. Legenda spune că numele vine de la un cioban care ar fi asistat ascuns la Înălțarea lui Hristos și apoi a povestit oamenilor minunea văzută.

În multe zone din țară, oamenii respectă și astăzi obiceiuri vechi de sute de ani. Se spune că cei care poartă frunze de nuc sau leuștean la brâu vor fi feriți de boli și de rele tot anul. Tot în această zi se sfințesc plante de leac, precum leușteanul, alunul sau paltinul. În unele sate există obiceiul ca oamenii să se atingă cu leuștean pentru protecție și sănătate.

La Ispas se fac și pomeni pentru morți. Oamenii împart pâine caldă, brânză, ceapă verde sau rachiu, iar mormintele sunt împodobite cu ramuri verzi. O altă tradiție spune că cine moare în ziua de Ispas ajunge direct în Rai, fără a mai trece prin Judecata de Apoi.

Sărbătoarea este cunoscută în popor și drept „Paștele Cailor”. Potrivit unei legende populare, Fecioara Maria ar fi blestemat caii să fie mereu flămânzi după ce au făcut zgomot în timpul nașterii lui Iisus, oferindu-le însă o singură zi de sărbătoare – Paștele Cailor.