Mesaje anti-Guvern pe ecranele instanțelor: ”Lipsesc 849 de judecători. Deficitul a trecut de 15%”

Mai multe mesaje critice la adresa Guvernului au apărut și au rulat de aproape două luni pe monitoarele din anumite instanțe. „Lipsesc 849 de judecători. Deficitul a trecut de 15%” sau „Reluați concursurile de admitere în magistratură” sunt exemple de astfel de mesaje care erau afișate pe 20 mai 2026 pe ecranele Judecătoriei Focșani, potrivit G4Media.

Activistul Marian Moroșanu, cunoscut ca „Ceaușescu”, a publicat în aprilie o înregistrare video de la Tribunalul București în care magistrații transmiteau un mesaj către Executiv: „Nu pensiile blochează justiția!”, „Lipsa de personal o blochează”, „200 de grefieri pe an promiși – zero angajări!”, „Cetățenii suportă consecințele!”. Mesaje similare apar și pe pagina de contact a Biroului de Relații Publice al Tribunalului București.

Aceste forme de protest au apărut în contextul reformei pensiilor speciale pentru magistrați inițiate de guvernul Bolojan, care a inclus majorarea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiilor.

CSM intră în conflict cu Guvernul

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că a adresat mai multe apeluri publice către Guvern, avertizând asupra riscului de colaps sistemic al justiției. Instituția a mai arătat că a propus un memorandum pentru deblocarea concursurilor de intrare directă în magistratură, însă Executivul nu a adoptat măsuri pentru reducerea deficitului de personal și nici nu a aprobat documentul respectiv.

10:31, 08.05.2026 • Dezvăluiri

Edilul Ciprian Ciucu a trecut CSM București sub controlul USR

08:42, 06.05.2026 • Dezvăluiri

Edilul Ciprian Ciucu continuă jaful de la CSM București: Buget în 2026 de 12,5 milioane de euro

Într-un comunicat din 20 mai 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a semnalat lipsa acută de judecători, inclusiv în cazul Judecătoriilor Urziceni și Strehaia, unde situația ar fi devenit atât de gravă încât s-a pus problema desființării acestora. CSM a pus această situație pe seama politicilor publice ale Guvernului, atât bugetare, cât și organizatorice, susținând că nu au fost luate măsuri pentru acoperirea deficitului de personal sau pentru degrevarea instanțelor.

Totuși, nu este menționat faptul că Judecătoria Urziceni a rămas fără judecători după ce CSM a aprobat anterior transferul acestora către alte instanțe, aspect semnalat în spațiul public.

Instituția a reiterat aceleași poziții și în ziua următoare, 21 mai 2026.

Libertatea de exprimare a magistraților și jurisprudența CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că magistrații pot exprima opinii pe teme de interes public, atât timp cât respectă anumite limite profesionale. În speța Danileț contra României, instanța europeană a decis că sancționarea unui judecător pentru exprimări în spațiul online, în context de interes general, poate încălca libertatea de exprimare prevăzută de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Decizia a consolidat ideea că, deși judecătorii au obligația de rezervă, ei pot comenta public probleme de interes general fără a risca automat sancțiuni disciplinare, existând însă riscul de autocenzură dacă limitele sunt aplicate excesiv.

Lipsesc reacțiile în cazurile de prescripție a unor dosare

În același timp, deși cadrul european permite exprimarea publică, relativ puțini magistrați au semnalat situații în care dosare penale importante au fost închise prin prescripție, inclusiv cauze mediatizate precum cele ale lui Vanghelie sau Udrea.

În aceste cazuri, responsabilitatea a fost atribuită în principal Parlamentului, pe motiv că nu a corelat legislația cu deciziile Curții Constituționale din 2018 și 2022 privind prescripția, ceea ce ar fi contribuit la închiderea a numeroase dosare. Totuși, criticii susțin că și sistemul judiciar ar fi putut semnala mai ferm necesitatea modificărilor legislative.

Magistrații care au vorbit public individual pe astfel de subiecte au ajuns ulterior în atenția Inspecției Judiciare, fiind cercetați disciplinar pentru presupuse abateri.

De asemenea, nu au fost luate în mod constant măsuri procedurale pentru accelerarea dosarelor aflate în risc de prescripție, deși există exemple punctuale în care judecători au gestionat cauze complexe prin termene scurte, pentru a evita depășirea duratei rezonabile.

Probleme similare sunt semnalate și în faza camerei preliminare, care în practică durează adesea ani, deși legea prevede un termen orientativ de aproximativ 60 de zile.

Puține voci din sistem, precum fostul vicepreședinte CSM Claudiu Sandu, au atras atenția asupra acestor disfuncționalități, dar și acestea au ajuns ulterior în vizorul Inspecției Judiciare.

În același timp, doar câteva asociații profesionale, precum Forumul Judecătorilor din România sau Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, au emis poziții publice privind problemele sistemului judiciar. Și lideri ai acestor organizații au fost ulterior supuși unor anchete disciplinare.