Avertismentul economistului Cristian Păun despre Legea Salarizării: E o pseudo-reformă! Riscă să repete dezastrul bugetar din 2017

Publicat: 27 mai 2026, 16:29, de Alexandru Catalan, în ECONOMIE , ? cititori
Exclusiv
Avertismentul economistului Cristian Păun despre Legea Salarizării: E o pseudo-reformă! Riscă să repete dezastrul bugetar din 2017

Noua Lege a Salarizării ne va da multă bătaie de cap în lunile ce vor urma, chiar dacă aplicarea ei se va face de la 1 ianuarie 2027. Există deja specialiști care nu o văd cu ochi buni. PUTEREA a dorit să afle punctul de vedere al unui cunoscut economist, pe acest subiect, Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București. Iar acesta susține că noua Lege a Salarizării nu e „deloc una nouă”!

O lege „nouă” care datează din 2017

Cristian Păun a dezvăluit o serie de hibe, dar și cel puțin un punct-forte al legii asumată de către guvernul condus de Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, „e în fapt o lege din 2017, care mi se pare o lege inutilă sau cel puțin amendată pe niște baze destul de discutabile”.

În sectorul bugetar nu ai piață pentru serviciile publice. Foarte multe servicii publice nu au echivalent în sectorul privat. Unde am găsi un echivalent în sectorul privat al autorizației pe care o oferă nu știu ce instituție a statului, oricum s-ar numi aceasta? Autorizarea nu are echivalență în privat. În plus, cum am măsura productivitatea muncii? Cât mai multe autorizații? Sau cât mai multe autorizații la autorizațiile deja eliberate? O birocrație cât mai mare ar reprezenta elementul de productivitate a muncii în acest caz? E complicat de discutat”, afirmă pentru puterea.ro Cristian Păun.

El precizează că s-a dorit inițial nivelarea salariilor „a se face în sus”.

În 2017, în Legea Salarizării Unitare, ideea a fost ca pe aceeași poziție să existe un salariu identic. Adică, o secretară din Academia de Studii Economice sau din Universitate să aibă același salariu cu o secretară sau cu un secretar de primărie, ceea ce iarăși e destul de ciudat. Până la urmă, secretariatul la nivelul unei universități presupune alte competențe decât activitatea de secretariat într-o primărie”, precizează profesorul universitar.

Pseudoreformă fără loc pentru performanță

În opinia sa, principiul e corect, și anume să se aplice același salariu pentru poziții similare, dar nu se poate vorbi despre salarii identice, fiindcă „identice nu pot fi niciodată!”.

Vorbim despre o nivelare a salariilor, una menită să reducă discrepanța între salariile mari și salariile mici. Dar nici asta nu pare un deziderat atins, fiindcă până la urmă salariile mari presupun, sau așa e logic să se întâmple, presupun o responsabilitate ceva mai mare, presupun o pregătire ceva mai avansată, participarea la luarea unor decizii mai complexe. Or, bazându-ne pe ideea nivelării salariilor, ar trebui să oferi un venit apropiat de cel al unei secretare unuia care gestionează resurse importante ale statului, de miliarde de lei sau chiar de euro. Sau, îi vei da același salariu, sau la un prag foarte apropiat, unuia care face proiecte, care e implicat, are inițiativă și energie, are disponibilitate să facă lucruri mai multe ca altcineva care își vede strict de treaba sa”, precizează Cristian Păun care lasă astfel deschisă ideea productivității muncii în noile condiții.

Iar pentru același Cristian Păun, discutăm despre o „pseudoreformă”!

Avem de-a face cu o pseudo-reformă, fiindcă așa este! Mai importante ar fi fost, după mine, criteriile de evaluare, acele scheme prin care să se poată suplimenta venitul salarial al celui care face mai mult. Legea salarizării unitare nu prea mai lasă loc de diferențieri, de separarea veniturilor într-o organizație bugetară pentru cei care fac lucruri mai multe și mai bine decât restul colegilor. Vom fi toți plătiți unitar, fără multe diferențieri, fără multe bonusuri și cu mai puține bonusuri, ceea ce e în regulă! Cred că e singurul atu al legii, faptul că dispar aceste sporuri și rămân toți cu salariul ca venit principal. Va dispărea diferențierea prin sporuri, lucru de salutat!”, mai spune specialistul.

Efectele din 2017 care au aruncat România în deficit

Cristian Păun reamintește și amănuntul conform căruia nivelarea salariilor în sus a jucat un rol aparte încă din primul an.

S-au văzut foarte repede efectele, fiindcă imediat după 2017 am început să ne deteriorăm semnificativ echilibrul macroeconomic, cu un impact major. În 2018 eram deja aproape de procentul de trei la sută din PIB, iar din 2019 am intrat deja în deficit. Iar de atunci n-am mai scăpat de acest deficit, aplicarea acestei legi fiind una dintre cauzele majore ale situației cu care ne confruntăm și în prezent”, a conchis Cristian Păun.