VINARIUM 2026: Zeci de țări, peste 1.300 de probe și vinuri de pe cinci continente

La final de mai, când podgoriile din Dealu Mare ne scaldă privirea cu un verde intens care promite un nou an bun pentru viticultori, iar aerul începe să poarte discret mirosul verii, Ploieștiul devine, pentru câteva zile, unul dintre cele mai importante puncte de întâlnire ale lumii vinului. Și totul se desfășoară printr-un ritual aproape matematic al degustării, al evaluării și al prestigiului construit în timp.

Cătălin Păduraru, președintele VINARIUM, a făcut oficiile de gazdă pentru PUTEREA, explicând de ce miza unui astfel de concurs organizat în România, la Ploiești, este atât de importantă: România devine tot mai interesantă. Nu doar ca producător, ci și ca piață regională relevantă, cu o cultură a vinului aflată într-o etapă de maturizare accelerată- explică Păduraru.

În industria vinului, o medalie câștigată într-un concurs recunoscut internațional poate schimba radical traseul unui brand.

România își consolidează poziția pe harta internațională a vinului

Între 28 și 31 mai, ediția cu numărul 23 a VINARIUM International Wine Contest readuce România în centrul uneia dintre cele mai competitive industrii agroalimentare ale lumii. Cu peste 1.300 de probe venite de pe cinci continente și zeci de țări participante, concursul rămâne cel mai mare eveniment internațional de vinuri din Europa Centrală și de Est.

În sălile de degustare, liniștea are aproape valoare de protocol. Paharele sunt aliniate cu precizie, fișele de jurizare se completează în ritm alert, iar fiecare probă trece prin analiza unor jurați care au degustat, de-a lungul carierei, mii de vinuri din marile regiuni ale lumii. Peste 40 de experți internaționali formează cele șapte comisii de degustare ale ediției din acest an.

Dar adevărata poveste a VINARIUM nu mai este doar despre medalii. Este despre felul în care România începe să fie privită pe harta internațională a vinului.

De la Azore la Coreea de Sud: competiția care aduce lumea vinului la Ploiești

Faptul că la competiție ajung vinuri din zone aparent exotice pentru consumatorul român – precum Coreea de Sud sau Insulele Azore – spune mai mult decât orice discurs oficial despre schimbările din industrie. Lumea vinului se globalizează accelerat, iar producătorii caută piețe noi, consumatori noi și validare internațională într-un spațiu care, până nu demult, părea rezervat exclusiv marilor capitale oenologice occidentale.

În acest context, România devine tot mai interesantă. Nu doar ca producător, ci și ca piață regională relevantă, cu o cultură a vinului aflată într-o etapă de maturizare accelerată.

Faptul că VINARIUM este organizat sub patronajul OIV – Organizația Internațională a Viei și Vinului – și al VINOFED, Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri, oferă competiției o legitimitate care depășește simpla dimensiune locală.

Activitatea este girată de UIOE – Uniunea Internațională a Oenologilor –, iar FIJEV, Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin, participă ca partener oficial.

Pe parcursul jurizării, observatori internaționali ai tuturor acestor organizații vor fi prezenți la Ploiești, într-un mecanism riguros care transformă fiecare medalie într-un instrument real de poziționare comercială pentru producători.

În industria vinului, o medalie câștigată într-un concurs recunoscut internațional poate schimba radical traseul unui brand: acces mai ușor în retail, vizibilitate în exporturi, creștere de preț și validare în fața distribuitorilor.

Soiurile autohtone românești intră în prim-plan la VINARIUM 2026

Ediția 2026 aduce și o componentă simbolică importantă pentru vinurile românești. Pe lângă medaliile clasice – argint, aur și mare medalie de aur –, VINOFED va acorda premii speciale pentru cele mai bine punctate vinuri seci din categoriile alb, rose, roșu și spumant.

În paralel, FIJEV va recompensa vinurile românești realizate din soiuri autohtone sau din cupaje care conțin minimum 50% soiuri românești. Este, de fapt, o confirmare a unei tendințe tot mai vizibile în industria locală: întoarcerea către identitate și diferențiere într-o piață globală saturată de etichete internaționale standardizate.

Pentru România, miza nu mai este doar să producă vin bun. Miza devine capacitatea de a construi povești autentice, recognoscibile internațional, într-o industrie în care terroir-ul, originea și specificul local valorează aproape la fel de mult precum calitatea din pahar.

Iar timp de patru zile, la Ploiești și în Dealu Mare, această conversație globală despre vin se poartă în limbi diferite, dar cu același vocabular al excelenței.

Surpriza surprizelor dezvăluită de CEO VINARIUM

Cătălin Păduraru dezvăluie surpriza acestei ediții și anume semnarea protocolului de înfrățire dintre „Ținutul Vinului în Prahova” și Échansonnerie des Papes de Châteauneuf-du-Pape.

De ce Échansonnerie des Papes de Châteauneuf-du-Pape contează în lumea vinului

Échansonnerie des Papes este una dintre cele mai cunoscute confrerii bachice din Franța — o organizație ceremonială și culturală dedicată promovării vinurilor din apelatiunea Châteauneuf-du-Pape, una dintre cele mai prestigioase regiuni viticole ale Ronului de Sud. Aici, totul este construit în jurul ideii că vinul din Châteauneuf-du-Pape nu este doar un produs agricol, ci o extensie a unei istorii medievale și papale unice în Europa.

Confreria a fost fondată în 1967 de doctorul Philippe Dufays, cu scopul explicit de a reînvia moștenirea papală a regiunii și de a transforma vinul într-un instrument de diplomație culturală și prestigiu internațional.
Legătura cu papii și Avignonul

Pentru a înțelege Échansonnerie des Papes, trebuie înțeles contextul istoric al regiunii.

În secolul al XIV-lea, papii s-au mutat de la Roma la Avignon, iar Papa Ioan XXII a dezvoltat masiv podgoriile din zona Châteauneuf. El a construit și castelul care domină și astăzi localitatea — simbolul absolut al apelatiunii. Practic, vinul de Châteauneuf-du-Pape este unul dintre puținele vinuri din lume cu o genealogie direct legată de istoria papalității europene.

Numele „Châteauneuf-du-Pape” se traduce literalmente prin „Noul Castel al Papei”.

Ce este această confrerie

Échansonnerie des Papes funcționează ca o confrerie ceremonială a vinului, într-o tradiție foarte franceză a ordinelor gastronomice și viticole.

Membrii poartă robe medievale în culoarea vinului, mantii albe și cheia simbolică a vechiului cellier pontifical. Ceremoniile au loc în fostele pivnițe ale castelului papal și reproduc simbolistica curții pontificale de la Avignon.
branding internațional pentru Châteauneuf-du-Pape

Dincolo de partea spectaculoasă, confreria are o funcție foarte pragmatică: promovarea globală a brandului Châteauneuf-du-Pape.

AOC-ul Châteauneuf-du-Pape a fost primul AOC oficial al Franței, în 1936, și este considerat unul dintre modelele istorice ale sistemului francez de protecție a originii vinului.

În lumea marilor vinuri franceze, astfel de confrerii au o influență mult mai mare decât pare la prima vedere. Ele contribuie la: conservarea prestigiului istoric, transmiterea ritualurilor și tradiției, menținerea unei imagini premium, consolidarea relațiilor dintre producători, critici, importatori și gastronomie.

În cazul Échansonnerie des Papes, totul este construit în jurul ideii că vinul din Châteauneuf-du-Pape nu este doar un produs agricol, ci o extensie a unei istorii medievale și papale unice în Europa.