Hidroelectrica renunță la un proiect de 1,27 miliarde lei pe Siret și își repoziționează strategia investițională

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a decis să își ajusteze semnificativ strategia de investiții în zona hidroenergetică, prin renunțarea la unul dintre proiectele majore aflate în dezvoltare pe râul Siret și concentrarea resurselor financiare pe finalizarea unei componente considerate mai eficiente economic. Măsura vine într-un context în care compania traversează o perioadă de profitabilitate ridicată și dispune de lichidități consistente, dar în același timp reevaluează prioritățile din portofoliul de investiții de mare anvergură.

Renunțarea la un proiect de infrastructură energetică de amploare

Hidroelectrica va propune acționarilor, în cadrul unei adunări extraordinare programate pentru 30 iulie 2026, abandonarea lucrărilor la treapta de cădere Cosmești, parte a amenajării hidroenergetice Cosmești–Movileni de pe râul Siret.

Proiectul inițial avea o valoare totală actualizată de aproximativ 1,27 miliarde de lei, însă compania a decis să se concentreze pe finalizarea celeilalte componente, respectiv treapta Movileni, unde mai sunt necesare investiții estimate la circa 561 de milioane de lei.

Practic, decizia marchează o reducere semnificativă a amplorii proiectului inițial, care fusese conceput ca un ansamblu integrat de dezvoltare hidroenergetică.

Business

Hidroelectrica: cea mai slabă evoluție dintre marii emitenți de la BVB și semnale de recalibrare a valorii

Dezvăluiri

Omul impus de Bolojan la Hidroelectrica: Un an și jumătate mă pregătesc pentru un mandat de patru ani, după care mă pensionez

Motivul: eficientizarea investițiilor și prioritizarea proiectelor viabile

Deși compania nu a detaliat complet criteriile tehnice din spatele deciziei, ajustarea indică o schimbare de strategie către proiectele considerate mai eficiente din punct de vedere economic și operațional.

În paralel, Hidroelectrica își menține direcția de investiții în alte zone strategice, inclusiv în proiecte de energie regenerabilă complementară, cum ar fi parcurile fotovoltaice și soluțiile de stocare. Compania investește în dezvoltarea unor sisteme hibride care combină producția hidro cu energia solară și capacități de stocare.

Printre proiectele aflate în dezvoltare se numără instalații fotovoltaice flotante pe lacurile de acumulare, inclusiv un proiect de 10 megawați pe Oltul inferior. De asemenea, compania pregătește extinderea acestui model pe mai multe lacuri, cu o capacitate de stocare estimată la 800 megawați-oră.

Hidroelectrica rămâne fără finanțare prin PNRR

Recent, Hidroelectrica nu a reușit să obțină finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deși a încercat să includă mai multe proiecte de investiții în programele europene. Directorul general interimar al companiei, Bogdan Badea, susține că demersurile au fost îngreunate de proceduri administrative complexe și de lipsa acordurilor finale de mediu pentru unele proiecte-cheie.

Potrivit acestuia, compania a lucrat mai bine de un an și jumătate, împreună cu ministerele de resort, pentru a structura investiții în special în zona hidrocentralelor aflate în diverse stadii de execuție, considerate esențiale pentru stabilitatea sistemului energetic.

Critici privind rolul ONG-urilor în blocarea proiectelor

Unul dintre cele mai sensibile puncte ridicate de conducerea Hidroelectrica este ceea ce Bogdan Badea numește „un asalt al ONG-urilor” asupra proiectelor de investiții energetice. El susține că numeroase proiecte strategice sunt contestate în instanță sau supuse unor proceduri suplimentare care întârzie implementarea lor, chiar dacă acestea ar contribui la securitatea energetică a României.

„Din păcate, este un asalt al ONG-urilor pe toate aceste investiții”, a afirmat directorul companiei, referindu-se la dificultățile întâmpinate în obținerea finanțării și avizelor necesare.

În discuțiile privind tranziția energetică, șeful Hidroelectrica a făcut o comparație între capacitățile de stocare hidro și bateriile moderne, susținând că acestea din urmă au un rol limitat în anumite condiții climatice.

„Bateriile sunt utile într-o formă de optimizare punctuală între diverse intervale orare, atunci când avem soare. Bateriile sunt total inutile atunci când avem o săptămână de ploi”, a declarat acesta, subliniind că sistemele hidro rămân esențiale pentru echilibrarea producției energetice pe termen lung. Compania deține aproximativ trei terawați-oră de stocare în marile lacuri de acumulare, resursă considerată importantă pentru stabilitatea sistemului energetic național.

Reevaluări și în alte proiecte energetice

Pe lângă decizia privind Siretul, acționarii vor fi informați și despre actualizări tehnico-economice pentru alte proiecte, inclusiv amenajarea râului Jiu pe sectorul Livezeni–Bumbești, dar și pentru proiecte pilot în zona energiei fotovoltaice plutitoare. Aceste ajustări indică un proces mai amplu de recalibrare a portofoliului investițional, în care compania își adaptează planurile la realitățile tehnice, financiare și de piață.

În aceeași perioadă, Ministerul Energiei își consolidează rolul de acționar majoritar prin definirea unor direcții strategice pentru viitoarea dezvoltare a companiei.

Schimbări la vârful companiei: numirea și retragerea lui Mihail-Dan Stan

Pe lângă deciziile investiționale, Hidroelectrica a trecut recent printr-o situație relevantă la nivel de conducere executivă. În mai 2026, Mihail-Dan Stan a fost numit director financiar (CFO) al companiei, în urma unei proceduri de selecție conform legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Mandatul său era stabilit până în noiembrie 2027.

Stan este un profesionist cu experiență în domeniul financiar-bancar și al auditului, cu un parcurs profesional în instituții precum PwC, BCR, UniCredit și BNR, precum și în sectorul privat de consultanță financiară. Totuși, la scurt timp după numire, Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a luat act de decizia acestuia de a nu accepta mandatul de director financiar, ceea ce a dus la retragerea sa înainte de preluarea efectivă a funcției.

În consecință, compania a fost nevoită să asigure continuitatea conducerii financiare prin menținerea temporară a atribuțiilor de CFO în sarcina lui Radu-Ioan Constantin, membru al Directoratului.