Ciprian Ciucu discută despre Paris, în timp ce Bucureștiul se uită la dosarul DNA

Publicat: 01 iul. 2026, 18:04, de Mihai Patrafir, în POLITICĂ , ? cititori
Ciprian Ciucu discută despre Paris, în timp ce Bucureștiul se uită la dosarul DNA
Ciprian Ciucu e acuzat de luare de mită

Ciprian Ciucu își vede de agenda oficială cu o nonșalanță aproape impecabilă. În timp ce dosarul DNA în care este acuzat de luare de mită fierbe în spațiul public, primarul Capitalei postează despre întâlniri de lucru, excelențe diplomatice, schimburi de experiență și posibile vizite de studiu la Paris.

Excelențe, vizite de studiu și orașul real

A avut, spune el, o întâlnire la Primăria Municipiului București cu ambasadorul Franței, Nicolas Manuel Jérôme Warnery.

Au discutat despre sprijinul pe care orașe din Franța, în special Parisul, l-ar putea oferi Bucureștiului.

Mobilitate urbană, zone verzi, pietonalizări, reducerea poluării, acces la apă, malurile Senei, arbori, temperaturi coborâte vara cu 3-4 grade…

Totul sună minunat…

Atât doar că Bucureștiul nu trăiește pe malurile Senei, ci în praful, nervii, traficul, șantierele, blocajele și suspiciunile lui.

Bucureștiul nu are nevoie de poezie urbanistică

Nu este nimic greșit în colaborarea cu Franța. Dimpotrivă, orice schimb de experiență serios poate ajuta o administrație care vrea să învețe cum se construiește un oraș respirabil.

Problema este momentul și contrastul.

Când ești primarul general al Capitalei și ești pus sub acuzare de DNA într-un dosar care atinge exact zona urbanismului, autorizațiilor și relației cu dezvoltatorii, nu poți să comunici senin despre „politici urbane” ca și cum în jurul tău nu s-ar fi aprins toate becurile roșii.

Ciucu este acuzat că:

în perioada campaniei electorale din noiembrie-decembrie 2025, ar fi primit foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în legătură cu eliberarea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de construire pentru un proiect imobiliar.

Asta nu este o acuzație oarecare.

Este fix zona în care Bucureștiul s-a degradat ani la rând: urbanism, autorizații, dezvoltări imobiliare, decizii administrative și interese private.

Parisul e frumos. Dar întrebarea e despre București

Sigur că Parisul a transformat malurile Senei.

Sigur că pietonalizarea, transportul public și spațiile verzi sunt direcții corecte.

Sigur că Bucureștiul ar avea nevoie de mai multă umbră, de mai puțin asfalt, de mai puține mașini și de mai multă minte administrativă.

Dar înainte de vizite de studiu la Paris, Bucureștiul are nevoie de răspunsuri acasă.

Cine a plătit serviciile de campanie invocate de DNA?

Cine le-a comandat?

Cine a beneficiat de ele?

Ce legătură au avut cu procedurile administrative?

Cine a discutat cu cine?

Ce înseamnă, concret, „nu am știut”?

Și cum poate funcționa credibil o administrație în care primarul general este sub control judiciar într-un dosar de luare de mită?

Aici nu ajunge formula „nu am emoții”. Nici fotografia cu ambasadorul nu rezolvă problema.

Imaginea de stat nu ține loc de explicații

Postarea lui Ciucu încearcă să transmită normalitate: primarul lucrează, instituția funcționează, Bucureștiul deschide porți peste graniță, relația franco-română merge înainte.

Dar normalitatea administrativă nu se poate construi ignorând anormalitatea politică.

Un primar general acuzat de luare de mită nu poate administra doar prin poze oficiale și agendă diplomatică.

Poate fi nevinovat, desigur. Prezumția de nevinovăție rămâne obligatorie.

Dar prezumția de nevinovăție nu suspendă întrebările publice și nu anulează obligația de claritate.

Mai ales când dosarul nu privește o chestiune periferică, ci exact fibra murdară a administrației bucureștene: urbanismul.

Capitala vede și ține minte

Cei care trăiesc zilnic în București nu au nevoie de multe explicații ca să înțeleagă de ce un asemenea dosar produce neliniște.

Văd orașul. Văd blocurile ridicate haotic.

Văd traficul sufocat. Văd trotuarele ocupate.

Văd spațiile verzi împinse la margine.

Văd administrații care promit ordine și livrează improvizație.

De aceea, când primarul general vorbește despre Paris, malurile Senei și calitatea vieții urbane, iar în fundal stă un dosar DNA despre foloase electorale și proiecte imobiliare, contrastul devine greu de suportat.

Nu pentru că Bucureștiul nu ar trebui să învețe de la Paris.

Ci pentru că Bucureștiul are, înainte de toate, nevoie să afle dacă deciziile lui se iau pentru oraș sau pentru cei care știu să ajungă unde trebuie, când trebuie.

Întrebarea care rămâne

Ciprian Ciucu poate să aibă întâlniri diplomatice.

Poate să discute despre mobilitate, cultură, urbanism și spații verzi.

Poate să meargă mai departe, instituțional, cât timp legea îi permite.

Dar nu poate pretinde că dosarul DNA este doar un zgomot de fundal.

Pentru că, în București, urbanismul nu este un capitol tehnic. Este locul în care se vede cel mai bine cine are putere, cine are acces și cine plătește nota.

Parisul poate aștepta. Bucureștiul are nevoie, mai întâi, de adevăr.