De la simbol al industriei românești la ani de declin. Cea mai veche fabrică din România încearcă să renască sub umbrela Hidroelectrica

Uzina Constructoare de Mașini Reșița (UCMH Reșița), considerată cea mai veche unitate industrială din România, a aniversat 255 de ani de existență, marcând un moment simbolic pentru industria românească. Hidroelectrica, compania care a preluat activele și operațiunile fostei UCM Reșița, vorbește despre un nou început și despre investiții care ar putea readuce uzina pe linia de plutire.

Dincolo de mesajele optimiste, bilanțurile financiare arată însă amploarea problemelor acumulate în ultimele decenii. De la o companie cu mii de angajați și rezultate financiare solide, UCM Reșița a ajuns să se confrunte cu datorii uriașe, capitaluri proprii negative și pierderi operaționale, iar redresarea rămâne un proces dificil.

O istorie industrială începută în urmă cu peste două secole

Originile uzinei datează din 3 iulie 1771, odată cu punerea în funcțiune a primelor furnale și forje din Reșița. De-a lungul timpului, fabrica a devenit unul dintre pilonii industriei grele din România și un furnizor strategic pentru sistemul energetic național. Mai bine de 80% dintre echipamentele instalate în hidrocentralele românești au fost produse aici, iar compania a acumulat o expertiză unică în construcția și modernizarea hidroagregatelor.

Timp de decenii, UCM Reșița a reprezentat unul dintre cei mai importanți angajatori ai Banatului și un reper al industriei constructoare de mașini.

Energie

Hidroelectrica renunță la un proiect de 1,27 miliarde lei pe Siret și își repoziționează strategia investițională

Business

Hidroelectrica: cea mai slabă evoluție dintre marii emitenți de la BVB și semnale de recalibrare a valorii

Declinul financiar a șters aproape tot ce construise compania

Situația s-a schimbat radical după anii 2000. Datele financiare ilustrează dimensiunea prăbușirii. În 2008, compania realiza o cifră de afaceri de peste 146 milioane de lei, avea active totale de aproximativ 303 milioane de lei, înregistra un profit net de peste un milion de lei și asigura locuri de muncă pentru 2.298 de salariați.

După numai 15 ani, imaginea este complet diferită. În 2023, cifra de afaceri s-a redus la numai 37,9 milioane de lei, de aproape patru ori mai puțin decât în 2008. Numărul angajaților a coborât la 447, ceea ce înseamnă că peste 80% din personal a dispărut în această perioadă. În același timp, compania a revenit pe pierdere, raportând un rezultat negativ de aproximativ 12 milioane de lei. Profitul excepțional din 2022, de peste 428 milioane de lei, nu a provenit din activitatea curentă, ci a fost generat de operațiunile legate de preluarea activelor de către Hidroelectrica.

Datoriile și capitalurile negative rămân principalele probleme

Poate cel mai îngrijorător indicator este situația bilanțului. La finalul anului 2023, activele totale însumau aproximativ 156 milioane de lei, în timp ce datoriile depășeau 440 milioane de lei. Diferența dintre cele două valori a împins capitalurile proprii într-o zonă profund negativă, de aproape minus 400 milioane de lei. Această situație indică o companie care continuă să funcționeze cu un dezechilibru financiar major și care depinde de restructurare și investiții pentru a-și stabiliza activitatea.

Specialiștii atrag atenția că astfel de valori reflectă o presiune permanentă asupra lichidității și limitează capacitatea firmei de a finanța investiții din resurse proprii. De asemenea, capitalul de lucru și capitalul permanent au rămas la niveluri negative, semnalând dificultăți persistente în acoperirea obligațiilor curente.

Reducerea personalului arată amploarea restructurărilor

Scăderea efectivului de salariați reprezintă unul dintre cele mai vizibile efecte ale declinului. Dacă în 2008 lucrau peste 2.200 de persoane, în 2023 compania mai avea puțin peste 440 de angajați. Reducerea personalului a fost una dintre măsurile utilizate pentru limitarea costurilor, însă aceasta a diminuat și capacitatea operațională a uzinei.

În ciuda restructurărilor succesive, problemele financiare nu au fost eliminate, iar compania a continuat să acumuleze dificultăți.

Hidroelectrica mizează pe investiții și pe păstrarea expertizei

În martie 2024, Hidroelectrica a preluat, prin UCMH Reșița, principalele active și operațiunile fostei UCM Reșița. Compania energetică susține că tranzacția a permis preluarea activelor industriale, a brevetelor, contractelor și know-how-ului necesar continuării producției de echipamente hidroenergetice.

Planurile anunțate includ investiții consistente, estimate la aproximativ 109 milioane de lei în 2025, urmate de alte investiții în 2026 și 2027. Totodată, Hidroelectrica estimează pentru 2024 o cifră de afaceri de peste 53 milioane de lei. Reprezentanții companiei afirmă că obiectivul este valorificarea experienței acumulate în peste două secole și consolidarea producției de echipamente pentru hidrocentrale.

Drumul spre redresare rămâne lung

Aniversarea celor 255 de ani reprezintă un moment important pentru industria românească, însă realitatea economică arată că UCMH Reșița pornește la drum cu numeroase vulnerabilități.

Datoriile ridicate, capitalurile proprii negative, reducerea drastică a personalului și pierderile operaționale demonstrează că simpla schimbare de proprietar nu rezolvă automat problemele acumulate în ani de dificultăți financiare. Investițiile promise de Hidroelectrica pot crea premisele unei relansări, însă succesul va depinde de capacitatea noii conduceri de a transforma expertiza tehnică a uzinei în contracte profitabile și într-un model de afaceri sustenabil.