Summitul NATO Ankara: SUA reduc factura NATO, iar Europa și Canada preiau greul. Ce rămâne României

Statele Unite și Ucraina sunt marii câștigători ai Summitului NATO de la Ankara, în timp ce România pleacă de la reuniune cu beneficii importante, dar mai degrabă în plan bilateral decât în urma unor decizii adoptate de Alianță. Aceasta este concluzia analizei făcute de jurnalistul TVR Claudiu Lucaci, după prezentarea susținută de președintele Nicușor Dan la întoarcerea de la summit. România și-a consolidat profilul strategic în regiunea Mării Negre, a avansat proiecte de apărare, energie și infrastructură și a obținut găzduirea unui sediu al noii Bănci pentru Apărare, însă, potrivit analistului, cele mai importante schimbări produse la summit vizează reașezarea raportului dintre Statele Unite și aliații europeni în interiorul NATO.

Președintele Nicușor Dan a prezentat miercuri principalele rezultate ale participării României la Summitul NATO de la Ankara, insistând asupra interesului pentru consolidarea prezenței americane în regiune, accelerarea investițiilor în apărare, securitatea Mării Negre și dezvoltarea unor proiecte comune cu aliații.

Șeful statului a anunțat că România s-a alăturat noii Bănci pentru Apărare, care va avea unul dintre cele patru sedii în țara noastră, și a explicat că obiectivul este accelerarea achizițiilor militare.

„A fost o discuție despre cum facem ca banii să se transforme repede în echipamente. Noi ne-am alăturat și Băncii pentru Apărare, care va avea un sediu în România, din cele patru. Discuția este cum facem ca echipamentele să vină în timp util”, a declarat Nicușor Dan.

POLITICĂ

România intră într-un proiect strategic NATO. Anunțul făcut de Nicușor Dan

POLITICĂ

Nicușor Dan, la Summitul NATO de la Ankara: România va aloca 3,7% din PIB pentru apărare și securitate

Președintele a subliniat și importanța strategică a Mării Negre, atât din perspectiva securității, cât și a energiei, anunțând progrese în dezvoltarea unui hub regional de securitate civilă împreună cu Bulgaria.

„Am informat aliații despre progresele făcute împreună cu Bulgaria pentru acel hub de securitate civil. Va fi o interfață între Europa și zona caspică”, a afirmat șeful statului.

În marja summitului, Nicușor Dan a discutat și cu premierul Canadei despre colaborarea în domeniul energiei nucleare și despre posibilitatea ca tehnologiile dezvoltate în jurul reactoarelor CANDU de la Cernavodă să fie promovate pe piața internațională.

Totodată, președintele a făcut referire la proiecte privind dronele și la cooperarea dintre România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea infrastructurii critice din zona Mării Negre.

 România a prezentat proiecte regionale, nu decizii ale NATO

Jurnalistul TVR Claudiu Lucaci atrage însă atenția că multe dintre proiectele prezentate de președinte sunt rezultatul unor cooperări regionale sau bilaterale și nu reprezintă decizii adoptate de Alianța Nord-Atlantică.

„Președintele a vorbit despre contractele pentru drone sau despre un acord între trei țări riverane Mării Negre, România, Bulgaria și Turcia, privind infrastructura critică, în mod special conductele de gaze. Însă aceste lucruri sunt o chestiune regională, e adevărat cu state NATO, dar nu au legătură cu deciziile Alianței, iar celelalte proiecte sunt proiecte în clustere, în grupuri de țări, nu se referă la un proiect al Alianței”, explică Lucaci.

Analistul remarcă și un subiect pe care președintele României l-a evitat în declarațiile sale: noul echilibru dintre Statele Unite și Europa în cadrul NATO.

„Am observat la declarația domnului președinte că a evitat să vorbească despre relația dintre europeni și președintele Trump în urma noului concept NATO 3.0. Este un concept nou, poate nu atât de extravagant în denumire, dar foarte important în conținut: europenii se autofinanțează din ce în ce mai mult, în timp ce Statele Unite se retrag din finanțare din ce în ce mai mult. Acesta este noul concept 3.0”, afirmă jurnalistul TVR.

SUA și Ucraina, adevărații câștigători ai summitului

În opinia lui Claudiu Lucaci, dacă summitul are câștigători clari, aceștia sunt Statele Unite și Ucraina.

„Dacă există câștigători la acest summit de la Ankara, aceștia sunt Statele Unite, prin faptul că au început să reducă din povara susținerii financiare a Alianței Nord-Atlantice, și Ucraina, care a primit o altă mare gură de oxigen. Pentru următorii doi ani, anul acesta și anul viitor, va primi în jur de 140 de miliarde de dolari. Atenție însă, aceste fonduri nu vor fi finanțate de Statele Unite, ci din efortul pe care îl vor face statele NATO europene și Canada.”

Potrivit lui Lucaci, declarația finală a summitului reflectă o schimbare profundă în arhitectura de securitate a Alianței.

„De fiecare dată sunt menționați aliații europeni și Canada. Statele Unite nu dispar din apărarea colectivă, rămân contributor la nivel de principiu, dar din declarația finală constatăm că Europa și Canada sunt cele care asigură în mod efectiv, operativ și financiar răspunsul la orice amenințare care vine dinspre Rusia.”

Analistul subliniază că Rusia rămâne singura amenințare identificată explicit în documentul final al summitului.

„Singurul adversar declarat oficial este Rusia. Spre deosebire de alți ani, în declarația finală nu mai apar nici China, nici Iranul.”

Ce câștigă România

Dincolo de schimbările strategice produse în interiorul NATO, România își consolidează poziția de actor regional pe Flancul Estic prin proiectele privind securitatea Mării Negre, cooperarea cu Bulgaria și Turcia, parteneriatul nuclear cu Canada și participarea la noua Bancă pentru Apărare.

Totuși, concluzia analizei este că aceste rezultate țin în principal de inițiative regionale și de relațiile bilaterale dezvoltate în marja summitului, în timp ce miza politică majoră a reuniunii a fost redefinirea împărțirii responsabilităților financiare și militare între Statele Unite și aliații europeni ai NATO.