Ilie Bolojan schimbă discursul după scandalul azilelor din Bihor, după ce a respins nervos orice legătură cu rețeaua

Publicat: 14 iul. 2026, 13:45, de Gabriela Gogu, în ACTUALITATE , ? cititori
Ilie Bolojan schimbă discursul după scandalul azilelor din Bihor, după ce a respins nervos orice legătură cu rețeaua

La trei săptămâni după perchezițiile de la Dumbrava, Ilie Bolojan schimbă discursul și descoperă brusc că statul trebuie „să învețe” din cazul azilelor din Bihor. Abia acum vorbește despre o nouă reglementare pentru ONG-uri și culte, ca și cum problema ar fi una de formulare legislativă, nu de nepăsare, control ratat și reacție întârziată din partea autorităților.

Declarațiile vin în contextul în care Bolojan a fost întrebat la B1TV dacă situația administrată de Viorel Pașca și familia sa poate fi considerată un eșec al statului român.

Ilie Bolojan schimbă discursul despre azilele groazei din Bihor

În prima sa reacție, Bolojan s-a delimitat clar de orice responsabilitate directă, susținând că nu a avut tangențe și nici competențe de reglementare asupra acestei situații. A invocat rolul agențiilor județene de inspecție socială, care ar trebui să verifice astfel de așezăminte și să aibă rapoarte în consecință.

„Nu am avut tangențe, nu am avut competențe de reglementare asupra acestei situații. Cei care pot inspecta toate așezămintele sociale sunt cei de la agențiile județene de inspecție socială, care ar trebui să aibă rapoarte în acest sens”, a spus acesta.

Ulterior, discursul s-a mutat spre ideea unei modificări legislative care să permită ONG-urilor, cultelor și chiar familiilor să îngrijească legal oameni aflați în dificultate.

„E o lecţie pe care trebuie să ne-o însuşim, în aşa fel încât, gândindu-ne în primul rând la oamenii care au ajuns în aceste azile, la oamenii cu mari necazuri care sunt în România, să venim cu o legislaţie care să permită ca, pe lângă sistemul public, care are limitele lui, să creăm mecanisme legale prin care, atunci când într-o comunitate există un cult, există familii, există organizaţii neguvernamentale care vor să aibă grijă de aceşti oameni, să poată să facă acest lucru în mod legal, pentru că, din datele pe care le-a colectat Ministerul Muncii, nu este singura situaţie din ţară.

Avem mult mai mulţi oameni care sunt în situaţii asemănătoare sau în zone care nu sunt autorizate, din câte înţeleg, sau în zone care au avut autorizaţie, dar nu s-au mai autorizat în centre de tip medico-social. Şi în ultima şedinţă de guvern am stabilit cu miniştrii Sănătăţii şi Muncii să vină cu o propunere în perioada următoare în aşa fel încât să putem promova o lege, dacă este cazul, sau o hotărâre de guvern care să permită funcţionarea în condiţii de legalitate şi aceste energii bune, care sunt în multe comunităţi, să poată fi folosite în folosul oamenilor”, a declarat Ilie Bolojan, la B1TV.

Formula sună bine în teorie, dar lasă impresia că statul redescoperă, abia după scandal, ceea ce ar fi trebuit să regleze de mult: cine are voie să îngrijească, în ce condiții și cu ce controale reale. Bolojan susține că nu vorbim despre un caz izolat, ci despre o realitate mai largă, în care există mai mulți oameni aflați în situații similare, în centre neautorizate sau în spații care au avut autorizație, dar nu au mai fost reautorizate. Tocmai aici se vede slăbiciunea sistemului: problemele sunt cunoscute, dar soluțiile apar doar după ce ele devin imposibil de ignorat.

Contradicții între declarațiile lui Bolojan și rapoartele CJ Bihor

În timp ce Ilie Bolojan susține că nu a avut „niciun fel de raport” cu asociația condusă de Viorel Pașca, documentele oficiale ale Consiliului Județean Bihor din perioada în care acesta conducea instituția arată că numele organizației apare în mai multe rapoarte și sinteze administrative. În aceste acte, „Asociația Dumbrava DPG – Dumnezeu Poartă de Grijă” este menționată ca ONG acreditat în domeniul social și ca partener într-o serie de activități și structuri cu profil medico-social.

Într-un raport al președintelui CJ Bihor din martie 2021, instituția vorbește explicit despre colaborarea cu unități din domeniul social, inclusiv cu structuri din cadrul asociației conduse de Viorel Pașca.

„Am avut o colaborare bună cu unităţile finanţatoare, respectiv Consiliul Judeţean Bihor, Direcţia de Sănătate Publică Bihor şi de asemenea cu alte unităţi sociale ca cele de la Dumbrava – Asociația D.P.G.”, se arată în documentul oficial.

Mențiuni similare apar și în rapoartele ulterioare. În 2022, asociația figurează pe lista organizațiilor acreditate cu activitate în domeniul social, iar în documentele CJ Bihor din 2023 este reluată aceeași formulare privind colaborarea bună cu unitățile sociale din Dumbrava. Documentul este semnat de Ilie Bolojan, în calitate de președinte al Consiliului Județean la acea vreme.

Pe acest fundal, declarațiile actualului premier interimar capătă o altă greutate. Întrebat despre legăturile cu organizația aflată acum în centrul anchetei, Bolojan a insistat că nu a avut nicio relație instituțională cu aceasta, nici în perioada în care a fost primar, nici în cea în care a condus Consiliul Județean Bihor.

„Oricât ați încerca să mă asociați cu această asociație, nu am nicio legătură cu acest caz”, a spus el.