Averile demnitarilor redevin publice. Camera Deputaților a votat desecretizarea

Averile demnitarilor devin din nou publice. Camera Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege privind consolidarea integrității, prin care declarațiile de avere se desecretizează pentru sute de funcții publice, de la președinte și premier, până la primari și șefii serviciilor secrete. Textul a trecut cu 222 de voturi pentru și merge acum la Senat, forul decizional.

Declarațiile de avere se desecretizează după votul din Camera Deputaților

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă care readuce în spațiul public declarațiile de avere ale demnitarilor. Proiectul, înregistrat sub numărul Pl-x 521/2026, vizează consolidarea unor acte normative din domeniul integrității.

Decizia s-a conturat în urma unui amendament depus de PSD și agreat de PNL, USR și de grupul Minorităților. Astfel, susținerea a venit dintr-un spectru politic larg, iar declarațiile de avere redevin publice.

La vot, proiectul a strâns 222 de voturi pentru, 2 împotrivă și 59 de abțineri, în timp ce doi deputați nu și-au exprimat opțiunea.

Proiectul ajunge pe masa Senatului, care are rolul de for decizional. Chiar și după un eventual vot favorabil în Senat, legea nu se aplică automat. Pentru a produce efecte, ea trebuie promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.

Abia după parcurgerea acestor pași, obligația de a face publice averile devine efectivă pentru categoriile vizate.

Cine intră sub incidența legii: de la președinte și premier la aleșii locali

Lista funcțiilor obligate să-și publice averile este amplă. Ea include președintele României, deputații, senatorii, primarii, consilierii locali, consilierii județeni și consilierii de stat.

Obligația se extinde și asupra prim-ministrului, membrilor Guvernului, șefului Cancelariei Prim-Ministrului, secretarului general și secretarilor generali adjuncți ai Guvernului, secretarilor și subsecretarilor de stat, precum și asimilaților acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și al altor organe centrale subordonate.

Sunt vizați, de asemenea, consilierii prezidențiali, consilierii onorifici, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curții Constituționale, membrii Curții de Conturi, președintele Consiliului Legislativ și președinții de secție, precum și conducerea Agențiilor de Dezvoltare Regională.

Legea nu ocolește nici zonele sensibile ale statului. Printre cei obligați să-și facă publice averile se numără șefii serviciilor secrete, prim-adjuncții și adjuncții acestora.

Lista continuă cu guvernatorul BNR, viceguvernatorii și membrii Consiliului de Administrație al băncii centrale, membrii Consiliului Concurenței, membrii Colegiului CNSAS, șefii ASF, membrii CNCD și membrii CNA.

Sunt incluse și Avocatul Poporului și adjuncții săi, președintele și vicepreședintele Autorității de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, conducerile Societății Române de Radiodifuziune și ale Societății Române de Televiziune, președintele și vicepreședintele ANI, membrii Consiliului Național de Integritate, precum și conducerea AGERPRES.